Statele Unite au anunțat vineri, 9 octombrie, impunerea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Decizia a fost comunicată la doar câteva ore după ce Navi Pillay, fostă judecătoare în cadrul instituției, a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace. Washingtonul a justificat această măsură prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de această curte internațională.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul va interzice orice tranzacție cu ceea ce a numit o „instanță necinstită”. Această mișcare marchează o intensificare a campaniei conduse de administrația președintelui Donald Trump, care urmărește desființarea jurisdicției CPI. Rubio a subliniat că atât republicanii, cât și democrații au respins ideea ca CPI să urmărească penal cetățeni americani, lideri politici sau membri ai forțelor armate ale Statelor Unite.
Sancțiunile, care sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile, vizează interzicerea tuturor tranzacțiilor financiare cu CPI. Scopul declarat al acestei măsuri este de a bloca resursele instituției și de a-i reduce capacitatea de operare. Marco Rubio a precizat că această perioadă ar putea fi ajustată în funcție de succesele sau eșecurile eforturilor americane. El a adăugat că SUA vor continua să demonteze CPI „cărămidă cu cărămidă” dacă aliații nu vor tempera zelul Curții.
Deși restricțiile sunt vaste, ele nu se aplică serviciilor de mentenanță, software-ului sau accesului la cloud. De asemenea, sancțiunile nu vizează funcționarea sistemului de pensii al CPI sau anumite activități legate de persoanele care sunt reținute de către curte. Washingtonul susține că Statele Unite nu au aderat niciodată la această curte și că nu au nevoie de ea, menționând că orice putere câștigată de CPI va fi obținută pe cheltuiala intereselor americane.
Curtea Penală Internațională a reacționat prompt, numind sancțiunile un atac la adresa dreptului internațional și a fundamentelor ordinii juridice globale. Președinta CPI, Tomoko Akane, a afirmat că instituția va continua să își îndeplinească mandatul cu independență și imparțialitate, acționând pe baza legii pentru victimele crimelor grave. CPI a cerut sprijinul celor 125 de state membre, avertizând că soarta sa depinde acum de statele care au creat-o.
Aceste măsuri de sancționare din partea administrației Trump reprezintă o etapă de escaladare a tensiunilor diplomatice dintre Washington și instituțiile de justiție internațională. În contextul acestor restricții financiare impuse de Departamentul de Stat al SUA, Uniunea Europeană a emis promisiuni de sprijin pentru Curtea Penală Internațională, încercând să mențină stabilitatea ordinii juridice globale în fața presiunilor politice aplicate de Statele Unite.
