Statele Unite au anunțat vineri implementarea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), o decizie care a declanșat o reacție dură din partea instituției de la Haga. Washingtonul a justificat această măsură prin necesitatea de a proteja suveranitatea americană și cetățenii săi în fața ceea ce consideră a fi amenințările reprezentate de această curte. Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce Navi Pillay a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul va interzice orice tranzacție financiară cu ceea ce a numit o „instanță necinstită”. Această acțiune reprezintă o intensificare a campaniei conduse de administrația președintelui Donald Trump, care urmărește desființarea CPI. Rubio a subliniat că atât republicanii, cât și democrații au respins ideea ca această curte să urmărească penal cetățeni americani, lideri politici sau membri ai forțelor armate ale SUA.
Sancțiunile impuse au o durată prevăzută de 180 de zile și vizează blocarea resurselor pentru a reduce capacitatea operațională a Curții. Marco Rubio a menționat că această perioadă poate fi ajustată în funcție de succesele sau eșecurile eforturilor americane. El a adăugat că, dacă aliații nu vor tempera zelul Curții, SUA vor continua să demonteze instituția „cărămidă cu cărămidă”, până când cetățenii americani nu vor mai putea fi amenințați.
Deși restricțiile sunt severe, ele nu se aplică serviciilor de mentenanță, software-ului, accesului la cloud sau sistemului de pensii al CPI. De asemenea, anumite activități legate de persoanele reținute de Curte rămân în afara acestor măsuri punitive. Washingtonul urmărește astfel un control strategic asupra fluxurilor financiare, fără a bloca complet funcționarea tehnică de bază a instituției internaționale, dar limitând semnificativ resursele sale de operare.
Conducerea CPI a reacționat prin denunțarea acestor măsuri ca fiind un atac la adresa statului de drept și a ordinii juridice internaționale. Președinta CPI, Tomoko Akane, a asigurat că instituția va continua să își îndeplinească mandatul cu independență și imparțialitate, în sprijinul victimelor crimei grave. Curtea a solicitat susținere din partea celor 125 de state membre, avertizând că soarta sa depinde acum de aceste națiuni.
Aceste măsuri sancționare vin într-un context de tensiuni diplomatice ridicate, în care administrația Trump a criticat public evenimentul legat de Premiul Nobel pentru Pace. Decizia de a bloca tranzacțiile financiare reprezintă o schimbare de paradigmă în relația dintre Statele Unite și instituțiile de justiție internațională, marcând o tentativă directă de a limita autoritatea jurisdicțiilor care nu includ SUA în sistemul lor de aderare.
