Statele Unite au decis impunerea unor sancțiuni oficiale împotriva Curții Penale Internaționale, într-un demers de protejare a cetățenilor americani împotriva eventualelor anchete. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat această măsură prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să urmărească penal persoane din Statele Unite. Decizia vizează interzicerea tranzacțiilor cu această instituție, acțiune menită să taie resursele necesare și să paralizeze capacitatea de funcționare a tribunalului.
Secretarul de stat Marco Rubio a subliniat că Președintele Trump nu va permite nicio încercare de a urmări penal cetățenii americani prin intermediul Curții Penale Internaționale. Washingtonul a amânat anterior adoptarea acestor măsuri, sperând că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor exprimate de administrația americană. Marco Rubio a avertizat că, dacă instanța nu va înceta să profereze amenințări, Statele Unite vor pune capăt existenței Curții Penale Internaționale.
Măsurile restrictive impuse de Washington obligă entitățile americane să nu mai colaboreze cu organizația sancționată, afectând direct sectorul financiar și cel tehnologic. Această politică forțează băncile să închidă conturile instanței, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să oprească serviciile software. Totuși, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit, în mod temporar, anumite tranzacții considerate esențiale pentru funcționarea sistemului.
Washingtonul a criticat activitatea instanței în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu. De asemenea, Statele Unite au contestat o investigație anterioară a Curții Penale Internaționale privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, deși acea anchetă a fost închisă. Marco Rubio a menționat că se așteaptă ca aliații care fac parte din CPI să tempereze activitatea acesteia, oferind totodată statelor părți posibilitatea de a negocia.
Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat dur decizia Washingtonului, considerând-o un atac la statul de drept internațional. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului și că investigațiile vor continua în toate situațiile. Pentru a contracara aceste măsuri, oficialii de la Haga au pregătit strategii de rezistență, precum renunțarea la sistemele de operare Microsoft și utilizarea unor alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale.
Curtea Penală Internățională a fost înființată în anul 2002 cu scopul de a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Instituția este formată din 125 de state membre, incluzând toate țările din cadrul Uniunii Europene și toate statele din cadrul NATO, cu excepția Statelor Unite și Turcia. Această structură internațională definește cadrul juridic în care instanța își desfășoară activitatea de judecată la nivel global.
