Administrația președintelui american Donald Trump a impus, vineri, sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, vizând blocarea tranzacțiilor și a operațiunilor acesteia. Decizia a fost anunțată pe platforma X de către secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, la doar câteva ore după ce o fostă judecătoare a Curții, Navi Pillay, a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace. Măsura reprezintă o escaladare a politicii de Washington față de instanța de la Haga.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, a denunțat demersurile Curții de a urmări penal cetățeni americani, agenți ai Poliției de Frontieră și lideri aleși. Acesta a declarat că SUA va interzice tranzacțiile cu această instanță pentru a-i tăia resursele și a-i paraliza capacitatea de funcționare. Rubio a subliniat că decizia ar trebui să îi încurajeze pe aliații din cadrul Curții să caute soluții pentru a pune capăt unei „amenințări la adresa suveranității” naționale.
Conflictul dintre Washington și Curtea Penală Internațională a fost intensificat de mandatele de arestare emise împotriva unor oficiali israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu. De asemenea, instanța a fost criticată pentru o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan. Deși Curtea a închis acea anchetă, administrația Trump menține o poziție fermă împotriva autorității tribunalului de a exercita jurisdicție asupra cetățenilor și militarilor SUA.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, afirmând că acestea subminează statul de drept la nivel internațional. Khan a susținut că activitatea tribunalului va continua în toate cazurile aflate în derulare, în cadrul anchetelor și urmăririlor penale. Măsura de vineri este considerată mult mai severă decât sancțiunile anterioare, deoarece poate viza și companiile care furnizează servicii Curții, obligând băncile și asigurătorii să înceteze colaborarea.
În ciuda severității, Trezoreria SUA a emis patru licențe generale pentru a permite anumite tranzacții esențiale. Aceste derogări vizează sectorul telecomunicațiilor, software-ul și plățile de pensii ale CPI, precum și tranzacțiile legate de deținuții acesteia. Washingtonul a argumentat că a amânat aplicarea acestor măsuri în speranța unei răspunsuri din partea Curții și a statelor semnatare ale Statutului de la Roma, însă nicio soluție nu a fost găsită.
Curtea Penală Internațională are sediul în Țările de Jos și este formată din 125 de state membre. Această rețea include toate țările UE și toți membrii alianței NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Deși a beneficiat anterior de sprijinul principalilor aliați ai SUA, poziția actuală a Washingtonului pune sub presiune structura de cooperare juridică internațională de care depind mulți parteneri strategici.
