Uniunea Europeană a reacționat vineri la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), calificând măsurile americane drept „profund regretabile”. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită să ia toate acțiunile necesare pentru a permite instituției de la Haga să își continue activitatea fără întreruperi. Această poziție vine imediat după ce Washingtonul a anunțat intenția de a restricționa operațiunile Curții, afectând capacitatea de funcționare a acesteia.
Sancțiunile impuse de Statele Unite sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și vizează interzicerea tuturor tranzacțiilor financiare cu CPI. Scopul acestor restricții este de a bloca resursele instituției și de a-i reduce capacitatea operațională, conform declarațiilor făcute de șeful diplomației americane, Marco Rubio. Washingtonul justifică această mișare prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră o amenințare reprezentată de Curtea Penală Internațională.
Tensiunea dintre Washington și Haga a crescut după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este un aliat apropiat al SUA, fiind acuzat de Curte pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Decizia de a sancționa instituția a fost luată la doar câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace, în semn de apreciere pentru activitatea sa în cadrul CPI.
Pentru a contracara impactul restricțiilor, UE analizează utilizarea „mecanismului de blocare”, o opțiune menită să protejeze operatorii europeni de efectele sancțiunilor extrateritoriale. Acest instrument ar putea interzi companiilor și băncilor din Europa să respecte sancțiunile impuse de SUA, fie prin acțiune directă, fie prin omisiune. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris acest mecanism ca fiind o „opțiune nucleară”, solicitând totodată ca Bruxelles să îl pregătească pentru implementare.
Suportul pentru CPI a fost exprimat într-o declarație comună de către miniștrii de externe din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit. Aceștia au avertizat că, dacă vor fi aplicate, sancțiunile vor avea un impact semnificativ asupra activității Curții, asupra personalului acesteia și asupra familiilor membrilor. Oficialii europeni și aliații au subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a aduce în fața justiției persoanele acuzate de cele mai grave crime internaționale.
Acest conflict diplomatic reflectă o escaladare a tensiunilor privind autoritatea juridică internațională și suveranitatea statelor. Sancțiunile americane reprezintă o măsură fără precedent prin prisma blocării tranzacțiilor și operațiunilor unei instituții de justiție globală. Decizia de a limita resursele financiare ale CPI pune sub semnul întrebării capacitatea de monitorizare a crimelor de război în zone de conflict active, afectând echilibrul dintre dreptul internațional și interesele de securitate națională ale marilor puteri.
