Uniunea Europeană a reacționat oficial la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Bruxelles a anunțat că va lua toate măsurile necesare pentru a permite instituției cu sediul la Haga să își continue activitatea fără întreruperi. Această poziție a fost transmisă prin intermediul unui comunicat oficial emis de Comisia Europeană, care a descris situația ca fiind profund regretabilă pentru stabilitatea proceselor internaționale.
Washingtonul a stabilit măsuri de sancțiuni pentru o perioadă de 180 de zile, vizând în principal restricționarea tranzacțiilor financiare cu CPI. Scopul acestor restricții este blocarea resurselor instanței și reducerea capacității sale de funcționare, conform declarațiilor secretarului de stat american Marco Rubio. Statele Unite justifică această acțiune prin necesitatea de a apăra suveranitatea țării și cetățenii americani față de ceea ce consideră a fi o amenințare din partea instanței internaționale.
Tensiunea dintre Washington și instanța internațională este alimentată de mandatul de arestare emis de CPI pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este vizat pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza, fapt ce a declanșat reacția negativă a SUA, aliat apropiat al lui Netanyahu. Comisia Europeană a subliniat că va colabora îndeaproape cu instanța pentru a asigura continuitatea operațiunilor sale, deși nu a precizat dacă va activa mecanismele de protecție specific europene.
În acest context, Bruxelles analizează utilizarea mecanismului european de blocare, un instrument conceput pentru a proteja companiile și persoanele din UE de efectele sancțiunilor extrateritoriale. Acest mecanism ar putea obliga companiile europene și băncile să nu respecte restricțiile impuse de state terțe. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a calificat acest instrument drept „opțiunea nucleară”, solicitând totodată ca Bruxelles-ul să pregătească activarea sa imediată.
Un grup de parteneri internaționali a semnat o declarație comună pentru a reitera sprijinul acordat CPI. Printre miniștrii de externe care au semnat documentul se numără oficiali din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit. Aceștia au avertizat că, dacă sancțiunile americane vor fi aplicate, ele vor avea un impact semnificativ asupra activității Curții, asupra personalului său și asupra familiilor acestora, afectând misiunea de a aduce în fața justiției criminalii de război.
Decizia Departamentului de Stat al SUA de a interzice tranzacțiile cu instanța de la Haga reprezintă o schimbare majoră în relația dintre administrația Trump și organismele de justiție internațională. Această mișare strategică a Washingtonului pune sub semnul întrebării capacitatea CPI de a opera fără acces la fluxurile financiare globale, forțând Uniunea Europeană să decidă dacă va interveni direct pentru a contracara presiunea economică exercitată de Statele Unite asupra instituției.
