Canchelul german Friedrich Merz a declarat joi, la Bruxelles, că activele rusești sechestrate în Europa trebuie să rămână sub controlul european. Această poziție fermă a fost exprimată în contextul unei propuneri venite din partea SUA, care ar viza supravegherea unei părți din aceste fonduri. Merz a subliniat că deciziile privind aceste active înghețate aparțin exclusiv autorităților europene, refuzând orice formă de intervenție externă în gestionarea acestora.
Conflictul de viziuni a apărut după ce Financial Times a raportat că Washingtonul a propus transferul unor active către un vehicul financiar supravegheat de SUA. Scopul acestei inițiative ar fi relansarea negocierilor de pace. Planul a fost prezentat de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, împreună cu Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Totuși, delegațiile europene au respins imediat această propunere de transfer de autoritate financiară.
Din partea Kremlinului, Dmitri Peskov a comentat situația, menționând că Rusia nu deține informații concrete despre această propunere specifică. El a precizat că, deși presele indică faptul că aceste chestiuni sunt pe ordinea de zi a discuțiilor dintre americani și europeni, Moscova nu poate confirma fiabilitatea acestor informații. Reacția rusă subliniază complexitatea geopolitică a gestionării fondurilor care au fost blocate după invazia în Ucraina.
În prezent, țările Uniunii Europene dețin active ale băncii centrale rusești în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro. Din această sumă masivă, aproximativ 185 de miliarde de euro sunt depozitate la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul în Bruxelles. În cadrul comunității, există dezbateri privind utilizarea acestor fonduri, unele țări europene susținând că activele ar trebui distribuite direct în favoarea Ucrainei.
Rusia a criticat repetat orice tentativă de utilizare a acestor fonduri pentru sprijinirea Kievului, etichetând astfel acțiunile drept „furt” sau „piraterie”. Tensiunile privind aceste sume reflectă o dilemă strategică majoră pentru liderii europeni, care trebuie să echilibreze nevoia de sprijin pentru Ucraina cu riscurile juridice și politice ale utilizării activelor unei țări membre a sistemului financiar global.
Decizia de a bloca aceste active a fost luată de statele UE în urma invaziei Moscovei în Ucraina, survenită în februarie 2022. Această măsură de sancțiuni economice a vizat izolarea resurselor financiare ale Rusiei, însă gestionarea lor pe termen lung rămâne un subiect de dispută între aliații occidentali, evidențiind divergențele de interese dintre Europa și Statele Unite.
