Teheranul a manifestat disponibilitatea de a permite revenirea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la instalațiile nucleare care au fost bombardate, cu condiția ca Statele Unite să accepte o relaxare a sancțiunilor. Propunerea a fost prezentată de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, în cadrul unor întâlniri private desfășurate la New York, în contextul Adunării Generale a ONU. Această mișcare diplomatică ar putea influența negocierile dintre Teheran și Washington, care au înregistrat progrese limitate recent.
Deși Abbas Araghchi nu a menționat direct situația economică a țării în timpul discuțiilor, diplomații europenți și din Orientul Mijlociu au interpretat propunerea ca pe un indiciu al presiunii economice crescute. Economia Iranului este afectată sever de inflație și de deprecierea rialului, în condițiile în care sancțiunile americane și restricțiile comerciale limitează accesul la piețele internaționale. Ministrul a solicitat, de asemenea, statelor europene să renunțe la reintroducerea sancțiunilor internaționale, însă oficialii europeni au refuzat această cerere.
Pe plan bilateral, președintele american Donald Trump a respins informațiile conform cărora administrația sa ar fi dispusă să ofere relaxarea sancțiunilor sau deblocarea unor active iraniene în schimbul unor concesii nucleare. Această poziție vine într-un moment în care SUA își suplimentează prezența militară în Orientul Mijlociu, prin trimiterea unui al treilea grup de luptă al unui portavion și a unor 10.000 de militari suplimentari. Tensiunile dintre cele două puteri rămân ridicate, în ciuda declarațiilor anterioare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian.
Disputa nucleară coincide cu negocierile pentru redeschiderea strâmtoarei Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului mondial. Teheranul ar fi propus redeschiderea acesteia în termen de șapte zile, dacă Washingtonul ridică blocada navală și sancțiunile petroliere. Totuși, Donald Trump a respins această propunere, iar oficialii iranieni au transmis că nu intenționează să renunțe la condițiile impuse. Analizele sugerează că șansele unui acord înainte de alegerile intermediare din SUA rămân reduse.
Instabilitatea geopolitică din regiune a generat deja reacții pe piețele energetice globale. Joi, 1 octombrie, prețul petrolului Brent a crescut cu 4,4%, ajungând la 102,31 dolari pe baril, înainte de a depăși pragul de 103 dolari în tranzacțiile de peste noapte. Această evoluție a fost alimentată de suplimentarea forțelor americane în regiune și de decizia Chinei de a suspenda parțial exporturile de produse petroliere. Piața este deja tensionată de dificultățile legate de transportul și disponibilitatea produselor rafinate.
Evoluția conflictului dintre SUA și Iran rămâne un factor critic pentru securitatea energetică globală. O eventuală escaladare ar putea pune presiune suplimentară asupra aprovizionării cu petrol și carburanți la nivel mondial. În prezent, deși fluxurile de țiței prin Orientul Mijlociu s-au apropiat de nivelurile de dinaintea conflictului, transporturile de produse petroliere rămân perturbate, ceea ce menține volatilitatea prețurilor la un nivel ridicat pe piețele internaționale.
