Donald Trump a suspendat prin decret executiv Legea Graham, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor prevăzute de această legislație. Legea, votată de Congres, viza sectoarele energetice și de apărare ale Rusiei, precum și pe Vladimir Putin și alți înalți oficiali, impunând taxe vamale pentru a reduce veniturile Kremlinului din război. Această măsură reprezentase cea mai importantă încercare a legislativului american de a pune presiune pe Moscova de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Acțiunea lui Trump vine la doar o săptămână după ce acesta a încheiat cu Vladimir Putin un acord care permite Statelor Unite să importe motorină rusească. Kirill Dmitriev, trimisul Kremlinului pentru cooperare economică, a descris acest moment ca fiind unul istoric. În același timp, Ucraina a resimțit imediat consecințele, fiind lovită de atacuri asupra a cincisprezece infrastructuri energetice chiar în ziua respectivă, într-un context de relaxare a presiunii instituționale.
Suspendarea legii a avut loc într-un moment în care Senatul nu mai avea reprezentanți capabili să se opună deciziei, autorul principal al legii pierdund deja influența încă din iulie. Decretul prezidențial a blocat o măsură promulgată la jumătatea lui septembrie, demonstrând că puterea executivului poate anula deciziile legislativului. Această schimbare de paradigmă indică faptul că, deși instituțiile americane precum Congresul și instanțele încă funcționează, locul deciziei politice față de Rusia s-a mutat.
Situația ridică semne de întrebare privind rezistența ordinii internaționale construite după 1945, care protejează suveranitatea statelor mici prin reguli și alianțe. În timp ce în Statele Unite perioada electorală agitată oferă executivului libertate de acțiune până la instalarea noului Congres pe 3 ianuarie, Moscova dispune de o fereastră de oportunitate extinsă. Rusia poate continua distrugerea sistemului energetic ucrainean fără presiunea sancțiunilor care tocmai au fost ridicate prin acest act unilateral.
Pe plan european, liderii Uniunii au promis sprijin Ucrainei, în timp ce Zelenski solicită cel puțin 70 de miliarde de euro suplimentare pentru anul viitor. Deși Europa a încercat să răspundă prin instituții care pun reguli comune în locul înțelegerilor secrete, lipsa unei comenzi comune de apărare rămâne o vulnerabilitate. Capacitatea Uniunii de a acționa ca un singur actor este limitată de mecanismele de unanimitate care permit oricărui guvern să blocheze deciziile strategice.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută între respectarea regulilor de stat și înțelegerile personale între lideri. În timp ce instituțiile democratice funcționează pe termene lungi și prin proceduri riguroase, liderii care ignoră aceste cadre acționează în ferestre de oportunitate imediată. Această dinamică pune sub semnul întrebării dacă regulile ordinii mondiale pot supraviețui atunci când unul dintre principalii săi garanți preferă acordurile bilaterale în detrimentul cadrelor juridice stabilite.
