Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat dur după ce Comitetul Nobel a decis acordarea Premiului Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Decizia, anunțată vineri, a declanșat o serie de măsuri represive din partea Washingtonului, care a impus sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale (CPI). Această acțiune a avut loc la doar câteva ore după ce Pillay, care a fost judecătoare la Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008, a fost desemnată laureată a distincției.
Donald Trump nu a emis un comentariu personal direct, însă a redistribuit pe platforma Truth Social un mesaj care critică dur decizia Comitetului Nobel. Textul redistribuit susține că instituția s-a devalorizat și că Pillay este o „adversară declarată a Americii și a Israelului”. Postarea acuză fosta judecătoare că a lăudat teroriștii și că a condus o anchetă falsă privind un genocid comis de Israel, afirmând că aceasta nu are nicio credibilitate în promovarea păcii.
În contrast cu criticile aduse laureatei, postarea de pe Truth Social i-a adus laude președintelui Donald Trump pentru realizările sale diplomatice și de securitate. Autorul mesajului menționează Acordurile lui Abraham și eforturile de a aduce acasă ostaticii, precum și acțiunile de a opri Iranul și de a încerca să reconstruiască Gaza. Mesajul subliniază că aceste eforturi reprezintă exact tipul de realizări pe care Premiul Nobel pentru Pace ar fi trebuit să le recunoască și să le recompenseze.
Secretarul de stat, Marco Rubio, a explicat că sancțiunile au scopul de a împiedica instanța să urmărească penal cetățenii americani. Washingtonul va interzice tranzacțiile cu CPI pentru a-i tăia resursele și a-i paraliza capacitatea de funcționare. Măsura este extinsă și asupra companiilor care furnizează servicii instanței, obligând entitățile cu sediul în SUA să oprească colaborarea, inclusiv prin închiderea conturilor bancare sau întreruperea serviciilor de software.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, afirmând că acestea subminează statul de drept la nivel internațional. În ciuda presiunii, Khan a asigurat că activitatea tribunalului, inclusiv anchetele și urmăririle penale în curs, va continua. Funcționarii instanței au început deja măsuri de pregătire, precum trecerea de la software-ul Microsoft la soluții open source, pentru a face față restricțiilor impuse de administrația americană.
Curtea Penală Internățională, înființată în 2002 pentru a judeca crimele de război și genocidul, are sediul în Țările de Jos și numără 125 de state membre. Deși beneficiază de sprijinul majorității țărilor UE și ale membrilor NATO, Statele Unite și Turcia nu sunt parte în acest tratat. Washingtonul a manifestat o atitudine ostilă față de CPI în trecut, fiind nemulțumit de mandatele de arestare emise împotriva unor oficiali israelieni și de anchetele privind acțiunile soldaților americani în Afganistan.
