Administrația condusă de Donald Trump a decis impunerea unor noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), o măsură care urmează la doar câteva ore de la anunțarea laureatei Premiului Nobel pentru Pace. Decizia de a sancționa instituția judiciară internațională vine în contextul criticilor aduse laureatei Navi Pillay, juristă sud-africană care a fost judecător la Camera de Apel a CPI între anii 2003 și 2008. Această acțiune riscă să amplifice tensiunile diplomatice dintre Washington și aliații europeni, care au susținut decizia Comitetului Nobel.
Președintele Donald Trump nu a emis o declarație personală directă, însă a redistribuit pe rețeaua Truth Social un mesaj critic dur la adresa deciziei Comitetului Nobel. Postarea, pe care Trump a ales să o promoveze, susține că instituția a devalorizat premiul acordându-l unei persoane descrise ca fiind o „adversară declarată a Americii și a Israelului”. Autorul mesajului critică faptul că Pillay ar fi sprijinit Hamas și ar fi condus o anchetă ce a concluzionat existența unui genocid comis de Israel, fără a furniza dovezi pentru aceste afirmații.
Secretarul de stat Marco Rubio a justificat implementarea acestor sancțiuni prin dorința de a proteja cetățenii Statelor Unite împotriva urmăririlor penale de către CPI. Rubio a declarat că Washingtonul va interzice tranzacțiile cu această instanță, având ca scop tăierea resurselor și paralizarea capacității de funcționare a Curții. Măsurile vizează inclusiv companiile care furnizează servicii instituției, ceea ce ar putea afecta operațiunile acesteia. Un oficial de la Departament de Stat a menționat că Trezoreria va emite licențe pentru a proteja anumite interese americane.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, avertizând că acestea vizează subminarea statului de drept la nivel internațional. Khan a subliniat că, în ciuda acestor presiuni, activitatea de anchetă și urmărire penală a instituției va continua în toate cazurile. Din partea Curții, grefierul Osvaldo Zavala Giler a solicitat Uniunii Europene să fie pregătită să utilizeze „mecanismul de blocare” pentru a contracara efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Instituția se pregătește deja să utilizeze alternative open-source pentru software.
Washingtonul a manifestat o opoziție constantă față de activitatea CPI, în special în ceea ce privește mandatele de arestare emise pe numele unor oficiali israelieni, precum Benjamin Netanyahu. De asemenea, SUA au contestat investigațiile privind acțiunile militarilor americani în Afganistan. Sancțiunile impuse acum pot afecta companii din SUA, inclusiv bănci, asigurători și furnizori de software, care ar putea fi obligate să întrerupă colaborarea cu organizația sancționată pentru a evita consecințele legale.
Curtea Penală Internațională este o instituție judiciară cu sediul în Țările de Jos, înființată în anul 2002 pentru a judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Aceasta este formată din 125 de state membre, incluzând toate țările din Uniunea Europeană și majoritatea statelor din NATO. Totuși, Statele Unite și Turcia nu fac parte din CPI, fapt care explică poziția de opoziție a Washingtonului față de autoritatea instanței internaționale.
