Rosario Aitala, vicepreședintele Curții Penale Internaționale, a declarat că magistrații de la Haga se confruntă cu presiuni severe care vizează funcționarea instituției. Judecătorul italian a detaliat modul în care sancțiunile impuse de marile puteri afectează viața cotidiană a personalului juridic, de la blocarea conturilor bancare până la dezactivarea serviciilor digitale. Aceste măsuri sunt aplicate ca răspuns la deciziile judiciare luate în numele dreptului internațional.
Impactul sancțiunilor este resimțit direct prin restricționarea accesului la servicii financiare și tehnologice esențiale. Rosario Aitala a relatat că anumite bănci au închis conturile unor colegi, în timp ce companiile de asigurări au refuzat rambursarea cheltuielilor medicale sau au reziliat contractele existente. Magistratul a menționat că majoritatea aplicațiilor de pe telefoanele mobile nu mai funcționează, iar platformele de rezervări pentru zboruri sau hoteluri au început să blocheze utilizatorii vizați.
Situația este extrem de tensionată pentru Rosario Aitala, care a fost condamnat la Moscova la o pedeapsă cu închisoarea de 15 ani. Această sentință a fost pronunțată de același judecător care l-a judecat pe Navalnîi, după ce Rosario Aitala a semnat mandatele de arestare împotriva lui Vladimir Putin și a unor oficiali militari ruși. Rusia a solicitat deja extrădarea sa către numeroase state, intensificând presiunea asupra magistratului italian.
În ceea ce privește poziția Statelor Unite, Rosario Aitala a răspuns criticilor care susțin că instituția reprezintă o amenințare pentru Washington. El a subliniat că Curtea Penală Internațională nu este un organism politic, ci un interpret riguros al Statutului de la Roma. Magistratul a insistat că guvernele trebuie să respecte independența Curții, evitând interferențele care pot compromite capacitatea acesteia de a proteja milioane de victime ale crimelor de război.
Judecătorul a subliniat că supraviețuirea Curții este o chestiune de reziliență și moralitate în fața indiferenței globale. El a cerut statelor să își asume responsabilitatea de a proteja instituția pentru a-și proteja propria suveranitate. Conform lui Rosario Aitala, acțiunile de sancționare vizează reducerea la tăcere a magistraților, însă scopul Curții rămâne cel de a scoate din uitare atrocitățile comise în timpul conflictelor armate.
Curtea Penală Internațională operează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea crimelor de război și de agresiune. Instituția funcționează ca o instanță de ultimă instanță atunci când statele naționale nu pot sau nu vor să își exercite autoritatea juridică. Deciziile sale, precum emiterea mandatelor de arestare împotriva liderilor de stat, generează adesea conflicte diplomatice majore cu marile puteri care nu sunt state părți sau care contestă competența Curții.
