Organizația Națiunilor Unite a reacționat oficial în urma deciziei Departamentului de Stat al SUA de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Înaltul Comisar, Türk, a calificat aceste măsuri drept inacceptabile, subliniind că ele vizează personalul care lucrează pentru a asigura responsabilitatea în cazul celor mai grave încălcări ale drepturilor omului. Această nouă etapă de represalii vine într-un moment tensionat pentru instituția de la Haga, afectând capacitatea de investigație a Curții.
Anunțul Departamentului de Stat al SUA a fost făcut la doar câteva ore după ce Navi Pillay, fosta judecătoare sud-africană, a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa în cadrul CPI. Guvernul american a justificat impunerea acestor sancțiuni prin necesitatea de a apăra suveranitatea SUA și de a proteja cetățenii americani de ceea ce a descris drept o amenințare din partea Curții. Decizia reflectă o fractură profundă între Washington și instituția de la Haga.
Conflictul juridic și politic a escaladat după ce Curtea de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat strategic al SUA. Această acțiune a declanșat o serie de măsuri de represalii, începând cu cele impuse în februarie 2025. Atunci, sancțiunile au vizat aproximativ jumătate dintre cei 18 judecători ai CPI, alături de alți oficiali implicați în procesele de investigație ale instituției.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a exprimat prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Stéphane Dujarric, o îngrijorare profundă față de impactul acestor măsuri. Conform declarațiilor, sancțiunile impuse vineri de guvernul SUA dau o lovitură serioasă acțiunii colective de susținere a justiției penale internaționale. Guterres și-a reiterat sprijinul pentru independența personalului CPI, avertizând că impunitatea alimentează violența și suferința în conflictele globale actuale.
Înaltul Comisar Türk a solicitat comunității internaționale să nu permită ca aceste sancțiuni să descurajeze pe cei care lucrează pentru sau cu Curtea în urmărirea justiției. El a îndemnat statele care nu au aderat încă la CPI să respecte activitatea și independența acesteia. Türk a subliniat necesitatea de a investi în asigurarea obligației de a da socoteală, în loc de penalizarea celor care documentează și investighează încălcările grave.
Contextul geopolitic actual evidențiază o linie de fractură între marile puteri și instituțiile de reglementare internațională. În acest cadru, Uniunea Europeană a emis promisiuni de sprijin pentru CPI, încercând să mențină integritatea justiției internaționale în fața presiunilor exercitate de Statele Unite. Această poziție europeană apare într-un moment în care stabilitatea proceselor juridice globale este pusă la încercare de deciziile politice ale marilor actori internaționali.
