Jurista sud-africană Navi Pillay, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2026, a reacționat ferm în urma sancțiunilor anunțate de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Într-o intervenție realizată prin videoconferință la un eveniment organizat de Centrul Nobel pentru Pace de la Oslo, aceasta a calificat măsurile de la Washington drept „nemaivăzute și inacceptabile”. Pillay a subliniat că sancțiunile sunt aplicate împotriva judecătorilor din cauza deciziilor juridice luate de aceștia.
Statele Unite au oficializat aceste restricții vineri, la doar câteva ore după momentul în care Navi Pillay a fost desemnată premiată cu Nobel pentru activitatea sa în cadrul instituției. Washingtonul a justificat această decizie prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi în fața ceea ce consideră a fi o amenințare reprezentată de Curtea Penală Internațională. Această poziție marchează o escaladare a tensiunilor dintre administrația președintelui Donald Trump și tribunalul de la Haga.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Washingtonul va interzice orice tranzacție financiară cu ceea ce el a numit „o instanță necinstită”. Măsurile vizează desființarea acestei jurisdicții, conform declarațiilor sale, susținând că CPI va obține mai multă putere pe cheltuiala Statelor Unite. Rubio a menționat că atât republicanii, cât și democrații au respins ideea ca CPI să urmărească penal cetățeni americani, lideri politici sau membri ai forțelor armate ale SUA.
Sancțiunile impuse sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și au ca scop principal blocarea resurselor și reducerea capacității de operare a Curții Penale Internaționale. Marco Rubio a precizat că această perioadă poate fi ajustată ulterior, în funcție de succesele sau eșecurile eforturilor de sancționare. Prin această acțiune, administrația americană urmărește să limiteze complet orice flux financiar către instituția de la Haga, consolidând poziția de neparticipare a SUA la această curte.
Această nouă etapă de presiuni vine după ce, în februarie 2025, au fost impuse sancțiuni împotriva a jumătate dintre cei 18 judecători ai CPI și a altor oficiali. Această decizie anterioară a fost luată după ce Curtea de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Având în vedere că Netanyahu este un aliat apropiat al Statelor Unite, această evoluție juridică a declanșat reacția dură a Washingtonului împotriva autorităților de la Haga.
Conflictul dintre Statele Unite și Curtea Penală Internațională reflectă o dispută profundă asupra jurisdicției juridice globale și a suveranității naționale. Deși CPI este instituția centrală pentru investigarea crimelor internaționale, marile puteri, inclusiv SUA, au refuzat constant să adere la statutul său, argumentând că tribunalul nu are autoritatea de a acționa asupra cetățenilor lor sau a liderilor lor politici.
