Invazia pe scară largă a Ucrainei a provocat o prăbușire a prestigiului internațional al Rusiei, transformând identitatea națională într-un factor de stigmatizare socială. Fenomenul este resimțit atât de cetățenii care trăiesc în interiorul Rusiei, prin lipsa produselor occidentale și suspendarea zborurilor, cât și de cei din diaspora, care se confruntă cu dificultăți în obținerea vizelor sau cu discriminarea în procesele de angajare.
Marina Yusupova-Ryder, lector la Universitatea Napier din Edinburgh, a studiat această schimbare prin interviuri cu bărbați ruși. Cercetarea, realizată inițial în 2013-2014 și continuată între 2022 și 2023, arată o transformare radicală a percepției asupra țării. În timp ce anterior majoritatea participanților aveau o părere pozitivă despre Rusia, în a doua fază a studiului, doar doi dintre cei 27 de bărbați intervievați mai descriau țara în termeni pozitivi fără echivoc.
Participanții la studiu au folosit termeni duri pentru a descrie rolul actual al Rusiei pe scena mondială, comparând-o cu un „agresor cu bastonul nuclear” sau o „țară paria”. Unii respondenți au definit statul ca fiind „doar un pion într-un joc mare”, în timp ce alții au descris Rusia ca fiind „o țară înapoiată, defectuoasă, bolnavă”. Această deteriorare a poziției internaționale este recunoscută chiar și de cei care susțin regimul lui Vladimir Putin.
Gestionarea acestui stigmat este strâns legată de concepțiile despre masculinitate și putere. Un respondent din Marea Britanie, numit Dmitri, a ales să se distanțeze de autoritățile ruse, dar susține că Rusia trebuie să câștige pentru a nu fi considerată un paria. În schimb, Petr, care locuiește în Rusia, utilizează negarea implicării în deciziile militare pentru a se proteja, invocând în același timp rolul de tată și apărător al familiei pentru a-și menține identitatea masculină.
O altă strategie de adaptare este cea a lui Pavel, care critică violența imperială și compară Rusia cu puteri precum Germania sau Japonia, care și-au recunoscut trecutul. Cercetarea subliniază că, deși bărbații încearcă să conteste sau să depășească acest stigmat, mecanismele pe care le folosesc pentru a naviga situația se bazează adesea pe aceleași idei de ierarhie și forță care stau la baza dominației imperiale.
Transformarea statutului Rusiei pe scena globală reflectă o schimbare profundă în dinamica puterii și a relațiilor internaționale. Această evoluție a afectat nu doar infrastructura economică și accesul la piețele externe, ci și structura socială și psihologică a populației, impunând o nouă realitate în care identitatea națională devine un element de presiune în interacțiunile cu restul lumii.
