Analiza componentelor electronice utilizate în rachetele hipersonice rusești Kh-47M2 Kinzhal indică o dependență majoră de tehnologia occidentală. Pe baza datelor furnizate de ucraineni, din cele 197 de subansambluri electronice identificate în aceste sisteme de arme, până la 155 de piese, reprezentând aproximativ 79%, provin din Statele Unite. Această descoperire subliniază faptul că sancțiunile impuse nu sunt ermetice și că industria militară rusă a ajuns să depindă de canale de contrabandă pentru a asigura producția.
Dincolo de componentele americane, sursele indică o distribuție diversă a pieselor de schimb utilizate în construcția rachetei. Japonia ocupă locul al doilea în lista furnizorilor, fiind sursa pentru 17 componente, ceea ce înseamnă 9% din total. Elveția se poziționează pe locul trei, cu 10 subansambluri identificate, reprezentând 5% din totalul pieselor. Rusia a reușit să utilizeze un singur element produs de propria industrie, un tranzistor BA996A1, în timp ce restul provine din exterior, inclusiv un element din Belarus și unul din China.
Printre piesele identificate ca fiind de origine americană se numără un microprocesor Geode, cipuri de memorie și un Field-Programmable Gate Array (FPGA). Lista include, de asemenea, un convertor analog-digital, un transceiver, un atenuator digital de 5 biți cu atenuare de 31 dB, un MOSFET cu canal N și un modul de alimentare. Componentele japoneze au cuprins regulatoare de tensiune, circuite integrate, un inductor, un amplificator Murata și un filtru de interferență în bandă largă, completând profilul tehnologic al rachetei.
Deși racheta Kinzhal a fost prezentată de Putin la 1 martie 2018 ca un sistem capabil să ofere superioritate militară, performanțele sale în conflict au fost criticate. Deși promisiunea inițială viza viteze de peste 12.000 km/h și un focos de 500 kg, viteza reală s-a dovedit insuficientă pentru a penetra apărarea aeriană bazată pe sisteme occidentale. Acest lucru a fost confirmat prin doborârea unei rachete Kinzhal deasupra Kievului pe 4 mai 2023, folosind o versiune mai veche a bateriei Patriot.
Eficacitatea limitată și costurile ridicate de producție au dus probabil la o schimbare de strategie militară. Rusia a optat pentru utilizarea sistemelor Iskander-M, care folosesc rachete similare, dar sunt considerate mai rentabile. În contextul războiului, se estimează că au fost utilizate peste 230 de rachete Kinzhal, însă stocul a scăzut semnificativ, de la aproximativ 100 de unități în 2025, la doar circa 50 de rachete în august 2026, conform informațiilor de la Direcția Principală de Informații a Ucrainei.
Dependența de tehnologia străină nu este un fenomen izolat, fiind documentată în 284 de sisteme de arme rusești, inclusiv drone Geran-4, Geran-5 și Klin, muniții Lancet sau rachete Zircon. În total, au fost identificate 6.181 de subansambluri străine în aceste echipamente. Această vulnerabilitate structurală a industriei de apărare ruse evidențiază dificultățile de a menține o capacitate militară autonomă sub regimul de sancțiuni internaționale.
