Consiliul de Securitate al ONU a decis prelungirea embargoului asupra armelor impus regiunii Darfur din Sudan pentru o perioadă de două luni. Deși rezoluția 2830 a fost adoptată în unanimitate de către cei 15 membri ai Consiliului, această măsură nu a inclus extinderea restricțiilor la întregul teritoriu al Sudanului. Decizia, descrisă de ONU ca o „reînnoire tehnică” pe termen scurt, permite continuarea negocierilor diplomatice în contextul tensiunilor actuale din regiune.
Regimul de sancțiuni, care vizează actorii înarmați din Darfur, include și interdicții de călătorie, precum și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile desemnate. Rezoluția actuală prelungește aceste măsuri până la data de 11 decembrie, în timp ce mandatul grupului de experți responsabili cu monitorizarea aplicării sancțiunilor a fost extins până la 11 ianuarie 2027. Aceste restricții au fost introduse inițial în anul 2005, prin intermediul Rezoluției 1591, pentru a controla fluxul de armament.
Propunerea Statelor Unite de a extinde embargoul la nivel național a fost blocată în urma opoziției exprimate de Rusia și China. Jeff Bartos, ambasadorul american la ONU, a susținut că regimul actual de sancțiuni este depășit de peste 20 de ani și nu mai poate aborda realitățile războiului de astăzi. Totuși, Rusia a refuzat orice extindere, adjuncta ambasadorului rus, Anna Evstigneeva, afirmând că nu vor permite nici măcar un indiciu de extindere a restricțiilor impuse de consiliu Sudanului.
Poziția împotriva extinderii a fost susținută și de reprezentanța Sudanului la ONU. Al-Harith Mohamed, ambasadorul Sudanului, a argumentat că aplicarea unui embargou asupra armelor la nivelul întregii țări ar contraveni dreptului la autoapărare prevăzut de Carta ONU. Această linie de apărare a fost aliniată cu interesele Rusiei și Chinei, care au susținut menținerea regimului de sancțiuni limitat strict la regiunea Darfur, fără a afecta restul teritoriului sudanez.
Conflictul violent dintre armata sudaneză și gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF), început în aprilie 2023, a provocat moartea a cel puțin 59.000 de persoane. Războiul a generat o criză umanitară masivă, ducând la strămutarea a aproximativ 13 milioane de oameni și la apariția foametei în anumite zone. În prezent, armata controlează centrul și estul țării, în timp ce RSF deține controlul asupra regiunii Darfur, situată în vest, și asupra unor părți din sud.
Regiunea Darfur, care are o suprafață comparabilă cu cea a Spaniei, rămâne un punct critic de instabilitate geopolitică. Aceasta a fost martorul unor violențe grave, inclusiv masacre etnice repetate și atacuri asupra taberelor de refugiați. Monitorizarea acestor evenimente este realizată de un grup format din cinci experți, însă intensitatea luptei dintre armata națională și RSF continuă să destabilizeze securitatea regională și să afecteze populația civilă.
