Administrația președintelui Donald Trump a impus vineri sancțiuni drastice împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), marcând o escaladare majoră a conflictului cu această instituție. Decizia vizează întreaga curte, nu doar persoane individuale, și este motivată de opoziția Washingtonului față de mandatele de arestare emise pe numele premierului Benjamin Netanyahu. Această mișare strategică riscă să determine o coliziune diplomatică între Statele Unite și aliații săi europeni, care susțin activitatea tribunalului.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instanță pentru a-i tăia resursele și a-i paraliza capacitatea de funcționare. El a subliniat că președintele Trump nu va permite ca CPI să urmărească penal cetățenii americani. Măsurile de vineri sunt de o natură nouă, deoarece pot penaliza companiile care furnizează servicii financiare, tehnologice sau alte servicii esențiale instanței, spre deosebire de sancțiunile punctuale vizate anterior asupra unor procurori sau judecători.
Curtea Penală Internățională a respins ferm aceste sancțiuni, numindu-le un atac la adresa statului de drept și asupra fundamentelor ordinii juridice internaționale. Instanța a făcut un apel către cele 125 de state membre pentru a asigura continuitatea misiunii sale de a urmări criminalii de război și genocidul. Procurorul adjunct Nazhat Shameem Khan a condamnat măsurile, afirmând că acestea urmăresc să submineze o instituție judiciară independentă, însă a insistat că toate anchetele și procedurile vor continua.
Anunțul sancțiunilor a survenit la scurt timp după ce Comitetul Nobel norvegian a acordat Premiul Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay. Aceasta a fost judecător în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008 și a contribuit semnificativ la justiția penală internațională. Comitetul Nobel a precizat că acest premiu transmite un semnal într-o perioadă în care instituțiile de drept internațional sunt ținta unor atacuri politice, subliniind importanța responsabilizării criminalilor de război.
Comisia Europeană a reacționat prin calificarea deciziei Washingtonului drept „profund regretabilă”, oferind sprijin pentru independența instanței. Deoarece sancțiunile vor intra în vigoare peste șase luni, există o fereastră pentru dialog și negocieri. Între timp, oficialii CPI se pregătesc pentru scenarii de criză, inclusiv înlocuirea software-ului Microsoft cu variante open-source și stabilirea unor noi aranjamente bancare, în timp ce grefierul Osvaldo Zavala Giler a solicitat Uniunii Europene crearea unui mecanism de protecție pentru companiile europene.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 pentru a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Deși este o instituție globală, CPI numără 125 de state membre, incluzând toate țările din Uniunea Europeană și membrii NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Sediul instanței se află în Țările de Jos, o țară care face parte din ambele organizații, ceea ce subliniază complexitatea tensiunilor diplomatice actuale.
