Administrația președintelui Trump a impus vineri noi sancțiuni Curții Penale Internaționale, o mișcare care marchează o coliziune diplomatică cu aliații europeni ai Statelor Unite. Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce Navi Pillay, fostă judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008, a câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Această nouă etapă de presiune din partea Washingtonului vine la doar câteva zile după revenirea lui Trump în funcție, în ianuarie 2025.
Secretarul de stat Marco Rubio a explicat că președintele Trump nu va permite niciodată ca Curtea Penală Internațională să urmărească penal cetățenii americani. Prin aceste măsuri, Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instituție și vor reduce resursele și capacitatea de operare a curții. Sancțiunile sunt structurate astfel încât să ofere statelor membre o oportunitate de a aborda preocupările SUA, însă Rubio a avertizat că, dacă amenințările nu încetează, Washingtonul va acționa în consecință.
Noua măsură extinde presiunea asupra companiilor care furnizează servicii curții, riscând să forțeze băncile, asigurătorii și furnizorii de software să oprească orice colaborare cu organizația sancționată. Oficialii curții au început deja pregătirile pentru acest scenariu, mutând sistemele de operare de la software Microsoft la soluții open-source și reorganizând serviciile de banking și sănătate. Registratorul curții, Osvaldo Zavala Giler, a solicitat deja Uniunii Europene să utilizeze un mecanism de blocare pentru a evita efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane.
Nazhat Shameem Khan, procurorul adjunct al CPI, a condamnat dur aceste restricții, afirmând că ele urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional. Ea a subliniat că activitatea unei instituții judiciare independente nu va fi oprită și că anchetele și urmăririle penale vor continua în toate situațiile. Washingtonul a menținut o poziție ostilă față de CPI, criticând mandatele de arestare emise împotriva unor oficiali israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu, și investigațiile privind acțiunile soldaților americani în Afganistan.
Administrația Trump a mai impus anterior sancțiuni țintite asupra oficialilor curții în primul său mandat, măsuri care fuseseră revocate ulterior sub președintele Joe Biden. În prezent, Curtea Penală Internațională are 125 de state membre, incluzând toate țările din UE și toți membrii NATO, cu excepția Statelor Unite și Turciei. Sediu de tribunal se află în Țările de Jos, un stat membru atât al Uniunii Europene, cât și al NATO, ceea ce accentuează tensiunea politică.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 cu scopul de a judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid. De la înființare, instituția a beneficiat de sprijin din partea multor aliați majori ai Statelor Unite, însă relația cu Washingtonul a rămas marcată de divergențe fundamentale privind suveranitatea juridică și mandatele de investigație asupra personalului militar american și al aliaților săi.
