Administrația Trump a impus vineri noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), o decizie luată la doar câteva ore după ce o fostă judecătoare a instanței a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace. Această mișcare a Washingtonului marchează o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, în contextul tensiunilor legate de autoritatea juridică internațională. Instituția a reacționat prin denunțarea măsurii ca fiind un atac direct asupra fundamentelor ordinii juridice globale.
Secretarul de stat, Marco Rubio, a declarat că președintele Trump nu va permite ca CPI să urmărească penal cetățeni americani. Prin aceste sancțiuni, Statele Unite intenționează să interzică tranzacțiile cu această instituție pe care o consideră ilegitimă, să îi taie resursele și să îi afecteze capacitatea de funcționare. Măsurile vizează nu doar personalul, ci pot include și companiile care furnizează servicii Curții, lovind astfel infrastructura operațională a organizației.
Trezoria SUA a inclus în pachetul de sancțiuni o perioadă de grație de șase luni, oferind anumite excepții pentru sectoare critice. Acestea permit tranzacții limitate în domeniile telecomunicațiilor, software-ului, plății pensiilor și operațiunilor legate de persoanele aflate în detenție. Marco Rubio a precizat că aceste restricții sunt concepute pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a răspunde preocupărilor Washingtonului, urmând ca măsurile să fie ajustate în funcție de satisfacerea cerințelor americane.
Washingtonul a motivat această poziție prin criticarea mandatelor de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, inclusiv a premierului Benjamin Netanyahu, și a investigațiilor privind acțiunile soldaților americani în Afganistan. Curtea a emis mandate pentru peste 70 de persoane, printre care președintele rus Vladimir Putin și lideri ai Hamas. În acest context, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reafirmat angajamentul Uniunii față de ordinea bazată pe reguli, subliniind rolul esențial al CPI în tragerea la răspundere a celor care încalcă dreptul internațional.
Instituția CPI a solicitat celor 125 de state membre să ia măsuri de protecție, afirmând că soarta sa depinde de statele care au creat-o. În timp ce Kaja Kallas consideră perioada de șase luni o fereastră de dialog, blocul european explorează opțiuni pentru a asigura continuitatea activității Curții. Ministrul belgian de Externe a propus chiar activarea unui statut european de blocare pentru a proteja instituția de impactul sancțiunilor impuse de administrația americană.
Curtea Penală Internățională, înființată în anul 2002 pentru urmărirea crimelor de război, genocidului și a crimelor împotriva umanității, are sediul în Olanda. Deși Statele Unite au semnat inițial Statutul de la Roma, prin care a fost creată această instanță, Washingtonul nu l-a ratificat niciodată. În prezent, majoritatea statelor membre, inclusiv toate țările UE și membrii NATO, susțin Curtea, cu excepția Statelor Unite și a Turciei.
