Republica Moldova își consolidează conexiunile energetice cu România și pregătește noi reforme structurale pentru integrarea completă în piața europeană de energie. Guvernarea de la Chișinău pune accent pe dezvoltarea mecanismelor de flexibilitate și pe investiții în stocarea energiei, necesare pentru a gestiona un sistem care dispune deja de peste 1,1 GW de capacități regenerabile instalate. Această tranziție vine într-un context de schimbare radicală a modelului de aprovizionare național.
Schimbarea paradigmei de aprovizionare a fost accelerată de evenimentele de la 1 ianuarie 2025, când Federația Rusă a întrerupt livrările de gaze. În urma acestui demers, Republica Moldova a încetat achizițiile de electricitate de la centrala Cuciurgan, situată pe malul stâng al Nistrului, care asigura anterior o parte covârșitoare din necesarul național. În prezent, diferența dintre producția internă și consumul de energie este acoperită prin importuri din România și din piața europeană, transformând interconectările în piloni ai securității.
Pentru a consolida acest proces, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat continuarea lucrărilor pentru două noi legături electrice în zonele Suceava și Ungheni. Aceste proiecte sunt esențiale pentru siguranța alimentării și pentru facilitarea schimburilor reciproce de energie. Totodată, creșterea rapidă a producției eoliene și fotovoltaice, care depășește consumul de aproximativ 700-800 MW, impune necesitatea unor investiții în baterii și în capacități flexibile bazate pe motoare cu ardere internă pentru reglajul sistemului.
Pe plan comercial, autoritățile urmăresc maturizarea piețelor prin creșterea lichidității. Dorin Junghietu a menționat că lichiditatea pe segmentele de tranzacționare a crescut de la un nivel de 4-5% la începutul anului 2026, la valori de 40-50% în timpul verii. Un pas important a fost operaționalizarea pieței contractelor bilaterale, etapă necesară pentru creșterea predictibilității. O reformă majoră va avea loc la 1 iunie 2027, când consumatorii noncasnici vor trece de pe piața reglementată pe piața liberă a energiei.
Interesul investitorilor români pentru piața din Republica Moldova este în creștere, discuțiile despre proiecte noi ajungând la Ministerul Energiei de două-trei ori pe săptămână. Orientarea proeuropeană și potențialul regenerabil sunt argumente cheie pentru atragerea capitalului privat. Pentru companiile din România, această transformare reprezintă oportunități în sectoarele de stocare, furnizare, tranzacționare și servicii energetice, pe măsură ce Republica Moldova își accelerează apropierea de regulile europene de funcționare a piețelor.
Integrarea regională și securitatea energetică depind în mare măsură de stabilitatea rețelelor de transport și de capacitatea de import. În contextul regional, stabilitatea furnizării de energie este influențată și de situația centralelor nucleare din România, precum Reactorul 1 de la Cernavodă, care poate influența variantele de import disponibile pentru statele vecine în perioadele de presiune pe rețea.
