Proiectul de dezvoltare a zăcămintelor de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep include o zonă care a făcut obiectul unei dispute teritoriale între România și Ucraina. Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe și agent al României în procesul de delimitare maritimă, a clarificat faptul că aproximativ 50% din suprafața acestui perimetru se află în zona revendicată de Ucraina. Această porțiune de mare a fost atribuită statului român prin decizia Curții Internaționale de Justiție din 3 februarie 2009.
Fostul ministru a respins afirmațiile conform cărora zona Neptun Deep nu ar fi fost niciodată contestată de un alt stat. Bogdan Aurescu a declarat că realitatea de pe teren și hărțile zonei câștigate la Haga demonstrează clar suprapunerea pretențiilor ucrainene peste perimetrul de explorare. Conform declarațiilor sale, această parte a perimetrului a fost obținută de România în urma negocierilor și a procesului desfășurat în fața Curții Internaționale de Justiție, conform documentelor cartografice.
Legătura dintre procesul juridic și exploatarea actuală este confirmată de documentele oficiale privind investiția în proiectul Neptun Deep, publicate la Bursa de Valori București. Bogdan Aurescu a indicat faptul că dezvoltarea zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud este direct implicată în această context. Sondele aferente acestor două zăcăminte sunt amplasate în zone care se suprapun peste porțiunea de perimetru atribuită României prin hotărârea Curții Internaționale de Justiție din anul 2009.
Pentru a ilustra această situație, au fost prezentate trei hărți care detaliază delimitarea maritimă și pretențiile formulate de Ucraina în cadrul disputei. Bogdan Aurescu a subliniat că hotărârea de la Haga a reprezentat un moment istoric pentru România, fiind singura extindere a jurisdicției suverane a țării după anul 1918. Această decizie a stabilit limitele de drept asupra unor zone strategice din Marea Neagră, fundamentând drepturile de exploatare ale statului român.
Prin decizia pronunțată la Haga la 3 februarie 2009, România a obținut aproximativ 9.700 de kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă. Această suprafață reprezintă circa 80% din cei 12.200 de kilometri pătrați care erau în dispută între România și Ucraina în bazinul vestic al Mării Negre. Rezultatul procesului a consolidat poziția juridică a României în regiune, permițând accesul la resurse naturale importante.
Securizarea exploatărilor de gaze din Marea Neagră rămâne un obiectiv strategic, în contextul în care se estimează că Neptun Deep ar putea începe producția în anul 2027. Această dezvoltare este considerată esențială pentru stabilitatea energetică regională, având în vedere contextul geopolitic actual și necesitatea de a asigura resurse de gaz natural în zona Mării Negre.
