Un proiect de infrastructură de proporții, conceput acum peste un secol, revine în atenția decidenților europeni cu potențialul de a schimba radical transportul în estul continentului. Inițiativa vizează amenajarea râului Prut pentru navigație și crearea unui coridor fluvial ce ar conecta Marea Neagră de Marea Baltică. Proiectul, numit și „Autostrada Albastră”, ar traversa România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia, transformând Iașiul într-un port fluvial strategic pentru regiune.
Traseul propus ar utiliza un sistem de râuri compus din Prut, Nistru, San și Vistula, completat de două canale artificiale necesare pentru conectivitate. Primul canal ar avea o lungime de aproximativ 30 de kilometri, situat între Prut și Nistru, în timp ce al doilea ar avea circa 51 de kilometri, între Nistru și râul San. Întregul coridor ar avea o lungime de sub 2.000 de kilometri, oferind o alternativă de transport mult mai scurtă față de ruta maritimă prin Canalul Suez.
Pentru România, componenta principală constă în transformarea a aproximativ 500 de kilometri de Prut într-o cale navigabilă. Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, estimează că investiția necesară pentru această amenajare ar putea ajunge la câteva miliarde de euro. Prima etapă a lucrărilor ar viza sectorul cuprins între Galați și acumularea de la Stânca-Costești, sector care ar putea deveni funcțional în următorii șapte până la opt ani.
Infrastructura ar fi proiectată pentru utilizarea barjelor cu o capacitate de transport între 500 și 1.000 de tone, oferind o soluție pentru mărfurile vrac și produsele agricole. Pe lângă beneficiile logistice, amenajarea râului ar putea ajuta la gestionarea resurselor de apă, reducerea inundațiilor și combaterea secetei prin sisteme de irigații. Paul Butnariu susține că acest efort ar putea transforma Valea Prutului într-o zonă de excelență pentru legumicultură.
Pentru municipiul Iași, proiectul implică amenajarea râurilor Bahlui și Jijia pentru a asigura accesul orașului la rețeaua de navigație de pe Prut. Paul Butnariu subliniază că Iașul are o oportunitate istorică de a deveni un pol de dezvoltare, servind drept bază pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea Moldovei. Proiectul este prezentat ca o inițiativă de importanță geostrategică și geoeconomică, sub denumirea de „East Gate”, necesită însă sprijin politic și finanțare europeană.
Această propunere de conectivitate fluvială se încadrează într-un context de dezvoltare a rețelelor de transport europene, precum coridorul Rin–Dunăre, care asigură legătura între Europa Centrală și Marea Neagră din 2013. Deși ideea de a crea o legătură între aceste două mări datează din perioada interbelică, reluarea proiectului este văzută acum ca un element esențial pentru securitatea și economia estului Europei.
