România are șanse reale de a redeveni exportator net de electricitate și de a se apropia de independența energetică până în anul 2027. Această evoluție depinde de implementarea la termen a proiectelor hibride, a centralelor pe gaze de la Mintia și Iernut, precum și a exploatărilor de gaze din Marea Neagră. Succesul acestui proces este condiționat însă de capacitatea rețelei de transport de a gestiona noile fluxuri de energie.
Sistemul energetic național traversează în prezent o perioadă critică, fiind sub alertă încă din 1 august. Cele două reactoare de la Cernavodă, care generează aproximativ o cincime din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni din cauza debitului scăzut al Dunării cauzat de secetă. Această situație a afectat și producția hidrocentralelor, ducând la creșteri bruște ale prețurilor pe piață, atingând peste 434 de euro pe megawatt-oră în intervalele de seară.
Proiectul de la Mintia, dezvoltat de Mass Global, reprezintă un pilon esențial pentru siguranța sistemului, având o capacitate de 1.700 de megawați și o investiție de 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început deja să furnizeze energie, iar până la sfârșitul anului se estimează că aproximativ 1.000 de megawați vor fi disponibile. Această capacitate ar echivala cu aproape 12% din producția funcțională actuală a întregului sistem energetic național.
Ministerul Energiei urmărește conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul anului 2027, combinând sursele regenerabile cu cele care pot funcționa indiferent de condițiile meteo. O schimbare de strategie importantă vizează centralele pe cărbune, care ar putea rămâne în funcțiune până când capacitățile noi vor fi gata pentru înlocuire. De asemenea, se pune accent pe proiecte de stocare prin baterii și centrale hidro cu acumulare prin pompaj.
Investițiile private în parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare au crescut semnificativ, numărul prosumatorilor depășind 300.000 la începutul acestui an. Totuși, există un decalaj între construcții și racordarea la rețea, doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic fiind conectate în termen de un an și jumătate. Proiectul hibrid de la Ogrezeni, dezvoltat de Enery, cu o investiție de peste 460 de milioane de euro, este un exemplu de amploare care combină panourile fotovoltaice cu stocarea masivă.
Echilibrul energetic depinde de capacitatea de transport, nu doar de volumul total de producție. În prezent, sistemul funcționează ineficient, exportând surplus de energie la prânz și importând energie scumpă seara. Modernizarea rețelei de transport este vitală pentru a evita pierderea energiei produse de parcurile solare și pentru a permite proiectelor hibride să schimbe echilibrul sistemului încă din 2027.
Problematica debitului scăzut al Dunării și impactul acestuia asupra funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă este o vulnerabilitate cunoscută de peste două decenii. Deși riscurile sunt identificate de mult timp, soluțiile tehnice pentru a preveni oprirea reactoarelor în perioadele de secetă rămân o prioritate de securitate națională pentru decidenții politici.
