Industria farmaceutică din România trebuie desemnată sector strategic și susținută prin scheme de ajutor de stat adaptate nevoilor specifice ale acestui domeniu. Simona Cocoș, director general Zentiva România & Moldova, a subliniat că producția locală de medicamente contribuie direct la securitatea națională și la reducerea dependenței de importuri. Declarațiile au fost făcute marți, 27 octombrie, în cadrul Conferinței „Reindustrializarea României – noul context și redefinirea priorităților regionale și europene”, organizată la Senatul României.
Sectorul de producție de medicamente din țară dispune de peste 40 de fabrici, dintre care 20 sunt unități de mari dimensiuni. Simona Cocoș a menționat că compania Zentiva exportă 70% din producția realizată în cele două fabrici din București către peste 30 de țări europene. Această activitate de export contribuie la echilibrarea balanței comerciale, oferind un model de economie care generează valoare adăugată mare, în locul unui model bazat pe consum și importuri.
Producția de medicamente generice asigură accesul pacienților la tratamente accesibile și poate genera economii semnificative la bugetul de stat. În perioada pandemiei, fabricile din România au funcționat continuu pentru a acoperi cererea internă, în condițiile blocajelor din lanțurile de aprovizionare și a restricțiilor la export impuse de alte state. Dezvoltarea acestui segment garantează reziliența în fața crizelor globale, asigurând disponibilitatea tratamentelor esențiale pentru populație.
Pentru dezvoltare, reprezentanta Zentiva a cerut un mediu fiscal și legislativ predictibil, reducerea birocrației și scheme de sprijin pentru modernizarea liniilor de fabricație. Ea a avertizat că schemele de ajutor de stat trebuie să fie personalizate, deoarece investițiile farmaceutice necesită perioade lungi pentru a produce efecte. De asemenea, a subliniat necesitatea ca aceste ajutoare să poată fi utilizate și pentru fabricile situate în centre urbane mari, precum Bucureștiul.
Un risc major este reprezentat de costurile impuse de Directiva europeană privind tratarea apelor uzate, care ar putea obliga industria farmaceutică să suporte o parte importantă din cheltuielile pentru treapta cuaternară de epurare. Simona Cocoș a avertizat că, din cauza prețurilor reglementate de Ministerul Sănătății, creșterea costurilor ar putea determina dispariția unor produse critice de pe piață, precum antibioticele sau metformin. Impactul medicamentelor în apele urbane este de doar 7%, însă industria ar putea plăti 66% din această taxă.
Evoluția industriei farmaceutice este strâns legată de capacitatea de a menține producția locală în contextul reglementărilor europene privind mediul. În cadrul Uniunii Europene, există discuții privind păstrarea producției de medicamente critice pe continent pentru a evita dependența de importurile externe. România poate participa la acest efort prin investiții în linii de producție moderne, dacă autoritățile vor stabili un parteneriat între stat, producători și sistemul de sănătate.
