Conferința climatică COP31, care are loc în Antalya, Turcia, a început într-un climat de tensiune diplomatică între delegațiile internaționale. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a solicitat statelor participante să accelereze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta a subliniat necesitatea asigurării finanțării necesare pentru țările care se confruntă cu o vulnerabilitate crescută în fața schimbărilor climatice globale.
Disputa principală vizează finanțarea măsurilor de adaptare, moment în care delegațiile nu au reușit să stabilească o ordine de zi înainte de deschiderea oficială. Jasper Inventor, liderul delegației Greenpeace, a observat că reprezentanții europeni se opun introducerii unor prevederi financiare pe agenda reuniunii. Această poziție apare deoarece guvernele statelor dezvoltate nu par dispuse să accepte noi angajamente financiare, în timp ce țările africane solicită triplarea fondurilor pentru combaterea secetei și a inundațiilor.
Raportul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) indică faptul că anul 2026 face parte dintr-o serie de recorduri climatice, incluzând temperaturi ridicate și topirea ghețarilor. Un episod El Niño de o intensitate deosebită este anticipat să amplifice fenomenele meteorologice extreme până în anul 2027. Această realitate științifică se aliniază cu avertismentele ONU privind o traiectorie care nu respectă obiectivul central al Acordului de la Paris de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.
Pe plan economic, adoptarea unor măsuri climatice este complicată de criza energetică și de dificultățile bugetare ale multor guverne. Tensiunile sunt accentuate de războiul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor, factori care influențează deciziile politice. În acest cadru, Uniunea Europeană, principalul contributor la finanțarea climatică, a declarat că nu există nicio voință politică pentru asumarea unor noi obligații financiare suplimentare în perioada actuală.
O altă temă centrală a negocierilor este electrificarea, cu Turcia asumându-și rolul de președinte al conferinței. Ankara propune creșterea ponderii energiei electrice în consumul mondial de la 20% la 35% până în 2035. Totuși, Uniunea Europeană susține o electrificare bazată exclusiv pe surse curate, fără utilizarea cărbunelui sau a gazelor naturale, o abordare care ar putea întâmpina rezistența statelor producătoare de combustibili fosili.
Contextul geopolitic actual este marcat de absența administrației președintelui american Donald Trump la aceste negocieri. Statele Unite ocupă poziția a doua la nivel global în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, imediat după China. Această absență adaugă o complexitate strategică importantă în procesul de coordonare a acțiunilor globale necesare pentru respectarea angajamentelor climatice asumate în edițiile anterioare.
