China a înregistrat un excedent comercial de peste un trilion de dolari în primele zece luni ale anului curent, conform datelor oficiale publicate marți. Această performanță este susținută de intensificarea livrărilor de vehicule electrice, semiconductori și roboți industriali către piețele internaționale. Excedentul comercial cumulat pentru perioada ianuarie-octombrie a ajuns la 1.040 de miliarde de dolari, punând economia chineză pe o traiectorie care ar putea depăși recordul de 1.190 de miliarde de dolari stabilit anul trecut.
Performanța exporturilor este marcată de creșteri semnificative în luna octombrie, când livrările au avansat cu 35% față de aceeași lună a anului precedent. Această evoluție urmează un avans de 36% înregistrat în septembrie, reflectând o dinamica puternică a comerțului extern chinez. Livrările către Europa au crescut cu aproape 25%, în timp ce exporturile către Statele Unite au înregistrat o majorare de aproximativ 33%. În același interval, importurile Chinei au crescut cu peste 41% în octombrie, comparativ cu perioada corespunzătoare anului trecut.
Sectorul tehnologic și cel auto sunt piloni centrali ai acestei expansiuni, cu o creștere de 111% a valorii exporturilor de circuite integrate în primele zece luni. În industria vehiculelor electrice, companii precum Geely Automobile au raportat o creștere a exporturilor de modele electrice de peste 500% față de anul trecut. De asemenea, sectorul chimic își extinde prezența, cu grupul Sinopec raportând o creștere de 70% a exporturilor de produse chimice în primul semestru. Această diversificare acoperă atât tehnologii avansate, cât și substanțe de bază.
Această orientare agresivă către piețele externe este dictată de dificultățile economice de pe piața internă, unde consumul privat este modest. Prăbușirea sectorului imobiliar și nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor limitează perspectivele de redresare a economiei locale. Din acest motiv, numeroase companii chineze au accelerat extinderea internațională pentru a identifica noi surse de venituri, în condițiile în care profitabilitatea pe piața internă este afectată. Această dependență de cererea externă este criticată de G20 și de Fondul Monetar Internațional.
Tensiunile comerciale cresc în Europa și Statele Unite din cauza impactului concurenței chineze asupra industriilor naționale. Uniunea Europeană și Beijingul au convenit deja să plafoneze livrările de vehicule hibride produse în China pentru a proteja industria auto europeană. Problemele comerciale vor fi pe agenda discuțiilor dintre Donald Trump și Xi Jinping la conferința APEC de la Shenzhen. Expertul Brad Setser de la Council on Foreign Relations subliniază că dezechilibrele generate de modelul comercial chinez reprezintă o problemă comună pentru numeroase economii globale.
Evoluția economică a Chinei indică o transformare structurală a rolului său în lanțurile globale de aprovizionare. Conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), China ar putea ajunge să realizeze 45% din producția mondială de bunuri până în anul 2030. Această cifră reprezintă o creștere masivă față de doar 6% pe care le deținea în anul 2000, consolidând statutul de putere industrială dominantă.
