Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Impactul proiectului Neptun Deep asupra strategiei de import de GNL prin Coridorul Vertical

Analiza S&P Global Energy relevă avantajul competitiv al gazelor românești în fața importurilor de GNL american prin Grecia.

Redacția 446 cuvinte 3 min citire

Impactul proiectului Neptun Deep asupra strategiei de import de GNL prin Coridorul Vertical
Foto: Bursa / bursa.ro

Proiectul Neptun Deep ar putea diminua semnificativ viabilitatea importurilor de gaz lichefiat din Statele Unite prin terminalul din Alexandroupoli, Grecia. O analiză realizată de S&P Global Energy arată că avantajul costurilor de transport ale gazelor din perimetrul românesc pune sub presiune planurile de revânzare regională ale traderilor greci. Această evoluție strategică vine într-un context marcat de discuții politice privind Coridorul Vertical și necesitatea securizării unor fluxuri de aprovizionare pe termen lung.

Analiza realizată de Anna Galtsova evidențiază diferențe majore în tarifele de transport. Costul transportului gazului din Marea Neagră către Ungaria este estimat la 2,27 euro/MWh, în timp ce ruta prin terminalul din Alexandroupolis costă 5,85 euro/MWh prin rețeaua DESFA și 7,51 euro/MWh prin interconectorul Grecia-Bulgaria. Chiar și cea mai ieftină variantă grecească este aproape dublă față de costul gazelor provenite din Neptun Deep, ceea ce afectează prețul final pentru cumpărătorii regionali.

Romgaz, care deține 50% din Neptun Deep, a respins anterior ofertele traderului Atlantic SEE LNG Trade din motive economice. Compania a estimat că un contract pe 20 de ani, bazat pe cotația americană Henry Hub, ar putea genera pierderi între 50 și 310 milioane euro pe an. Romgaz a evaluat prețul propus între 33 și 42 euro/MWh, comparându-l cu reperul european TTF, situat la 30-40 euro/MWh pentru perioada 2030-2040.

Producția de gaze din Neptun Deep este așteptată în sistemul național începând cu primul semestru al anului 2027. Proiectul, operat de OMV Petrom care deține cealaltă jumătate, ar putea atinge un ritm de platou de aproximativ 8 miliarde metri cubi pe an până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru. Această cantitate, adăugată la producția terestră actuală, ar putea genera un surplus de aproximativ 5 miliarde metri cubi anual pentru export.

Disputa privind importurile de GNL a inclus și demersuri politice ale fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Acesta a solicitat un mandat pentru negocierea unui acord cu SUA, invocând relația strategică, însă Romgaz a declarat că nu au existat presiuni oficiale. Evenimentul a fost legat de discuții cu ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, și de memorandumul semnat în noiembrie 2025 între Transgaz, Nova Power&Gas și Atlantic SEE LNG Trade.

Evoluția pieței de energie în regiune este influențată de eliminarea treptată a importurilor rusești prin conducte, proces care va pune accent pe contractele de aprovizionare regională. România se află într-o poziție duală, putând deveni un furnizor major pentru Republica Moldova, Ucraina și Ungaria, dar și un competitor pentru gazul american. Capacitatea de export va depinde de consumul intern și de infrastructura de frontieră disponibilă.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Analize