Un atac aerian masiv lansat de forțele ruse asupra localității Komîșuvaha, din regiunea Zaporojie, a provocat un bilanț de victime extrem de ridicat. Cel puțin 33 de persoane au fost confirmate decedate, în timp ce alte peste 50 de persoane sunt considerate dispărute, fiind probabil blocate sub dărâmăturile unei clădiri de școală. Evenimentul, descris de președintele Volodimir Zelenski ca fiind unul dintre cele mai sângeroase atacuri din acest război, a vizat un punct unde civilii primeau ajutor umanitar.
Imobilul vizat de bombardament era utilizat ca adăpost și centru de distribuire a ajutoarelor, având un subsol consolidat construit anul trecut cu finanțare din partea UE. Deși structura de beton fusese proiectată să reziste majorității atacurilor, forța uriașă a bombelor a provocat prăbușirea clădirii și izbucnirea unui incendiu. Guvernatorul local, Mihailo Semikin, a precizat că, deși clădirea nu mai era folosită ca școală din cauza apropierii luptelor, autoritățile locale o transformaseră într-un punct administrativ și umanitar.
În atac au fost utilizate aproximativ zece bombe rusești, inclusiv proiectile de tip KAB-500 și FAB-3000, care sunt bombe glisante dotate cu sisteme de navigație prin satelit. Aceste bombe pot fi lansate de aviația rusă de la o distanță de 70-90 km, permițând atacurilor să aibă loc în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene. Guvernatorul Mihailo Semikin a subliniat că o bombă de 3 tone, precum FAB-3000, conține aproape 1,5 tone de material exploziv, fiind concepută pentru a distruge fortificații masive.
Autoritățile au raportat utilizarea tacticii „double tap”, prin care forțele ruse lansează un prim val de lovituri și așteaptă sosirea echipelor de intervenție pentru a ataca din nou. În urma acestui al doilea atac, au fost uciși doi salvatori, Denîs Konovalenko și Oleksii Sușcevski, amândoi în vârstă de 44 de ani, precum și patru agenți de poliție. Printre polițiștii decedați se numără Mihailo Buzenko și Mikola Balanda, cu peste două decenii de activitate, alături de Mihailo Romanov și Dmitro Besedin.
Misiunea ONU de monitorizare a situației drepturilor omului în Ucraina a condamnat atacul, afirmând că acesta pare să încalce cele mai fundamentale principii ale dreptului internațional umanitar. Danielle Bell, șefa misiunii, a declarat că forțele ruse fie știau despre distribuția de ajutor, fie nu au luat măsuri de precauție. Această lovitură se înscrie într-un model de intensificare a atacurilor aeriene asupra zonelor rezidențiale, similar cu incidentele din Kramatorsk sau Kiev, unde civilii au fost ținte în diverse perioade ale conflictului.
În contextul general al războiului, Rusia a menținut o strategie de bombardamente constante asupra infrastructurii și a zonelor populate, utilizând o varietate de arme de la drone la rachete și bombe cu planare. Aceste atacuri coordonate vizează adesea centre de aprovizionare sau zone de adăpost, generând efecte de suflu și daune structurale masive care afectează direct capacitatea populației civile de a supraviețui în zonele de conflict.
