Armata Cehiei se confruntă cu deficite majore de personal și echipamente militare, fiind incapabilă să îndeplinească 70% din obiectivele stabilite de NATO pentru dezvoltarea capacităților de apărare. Conform noii strategii de dezvoltare a armatei, aprobate de guvernul de la Praga și publicate marți, întârzierile în domeniile care necesită cele mai mari investiții ajung la intervale de cinci până la zece ani. Documentul avertizează că probabilitatea unui atac al Rusiei asupra statelor membre NATO și ale Uniunii Europene este în creștere.
Una dintre principalele probleme identificate în strategia militară este deficitul critic de soldați. În prezent, armata cehă dispune de aproximativ 26.000 de militari, însă autoritățile au stabilit ca obiectiv creșterea acestui număr la 32.000 de persoane până în anul 2030. Pentru a compensa vulnerabilitățile, strategia prevede întărirea apărării antiaeriene, dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva dronelor și o introducere mai rapidă a noilor tehnologii, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de apărare a teritoriului național.
Finanțarea reprezintă un alt punct de conflict, guvernul condus de Andrej Babiš neintenționând să depășească pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare în perioada 2027–2029. Această decizie contrastează cu obiectivele NATO, care au convenit alocarea a cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, plus încă 1,5% pentru infrastructură. Guvernul de la Praga estimează că va atinge pragul de 3,5% abia în intervalul 2030–2035, limitând astfel flexibilitatea reactivă a armatei.
Resursele financiare disponibile până în 2030 vor fi direcționate aproape integral către achiziții militare deja aprobate, precum 24 de avioane de luptă F-35, tancuri Leopard și sisteme de apărare antiaeriană. Din cauza acestui plan, modernizarea unei brigăzi dotate cu blindate de categorie medie și achiziționarea de drone vor fi amânate. Această abordare a fost criticată de președintele Petr Pavel, care a avertizat că ritmul lent al modernizării nu va permite îndeplinirea obiectivelor fundamentale de securitate.
Nivelul cheltuielilor militare a atras critici și din partea partenerilor internaționali, inclusiv din partea Statelor Unite. În septembrie, Matthew Whitaker, ambasadorul american la NATO, și-a exprimat dezamăgirea față de lipsa progreselor semnificative în acest domeniu. Premierul Andrej Babiš a susținut însă că prioritățile imediate rămân accelerarea recrutării de militari și dezvoltarea sistemelor de protecție împotriva dronelor, încercând să gestioneze resursele limitate într-un context de securitate regională tot mai instabil.
Contextul securității europene a fost marcat de o creștere generală a cheltuielilor de apărare în statele membre NATO, ca răspuns direct la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. În timp ce țări precum Polonia, Germania și statele baltice au accelerat investițiile militare pentru a asigura apărarea colectivă, Cehia menține un ritm de modernizare care, conform analizei oficiale, rămâne semnificativ în urma cerințelor de pregătire pentru un conflict de amploare.
