O serie de alerte false cu bombă care au afectat traficul aerian din Europa este evaluată de autorități drept o tentativă de agresiune hibridă. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, a declarat că repetitivitatea acestor episoade, care folosesc același modus operandi în diverse țări europene, indică faptul că nu pot fi considerate simple coincidențe. Aceste acțiuni vizează stabilitatea continentului prin generarea de panică și incertitudine.
Evenimentele recente au vizat zeci de zboruri în cursă spre și dinspre Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Ungaria, Cipru, România, Marea Britanie și Portugalia. În România, joi, un avion Wizz Air de pe ruta Milano–București, care transporta 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, a fost verificat la Aeroportul Henri Coandă. Vineri, o cursă TAROM Praga–București cu 102 pasageri a fost, la rândul ei, vizată de o alertă, însă SRI a confirmat că nu au fost găsite explozibili.
Generalul Vincenzo Camporini, fost șef al Statului Major al Apărării din Italia, susține că scopul acestor atacuri este destabilizarea și semănarea zăverii pentru a influența competiția politică viitoare. Acesta a menționat că astfel de situații sunt privite cu favor în Rusia. În paralel, expertul în securitate cibernetică Pierluigi Paganini a descris aceste acțiuni ca fiind operațiuni psihologice, denumite „Psyops”, menite să insufle frică și să erodeze încrederea în instituțiile statului.
Amenințările au extins zona de impact și asupra sectorului media, vizând instituții precum televiziunea publică RTÉ, Virgin Media, Newstalk și Irish Independent în Irlanda. Un e-mail trimis mai multor redacții, inclusiv Financial Times, conținea amenințări directe la adresa avioanelor, navelor de croazieră, stațiilor de metrou și trenurilor. Premierul italian Giorgi Meloni a subliniat că aceste episoade arată faptul că infrastructurile civile sunt ținta principală a atacurilor actuale.
Expertții în securitate avertizează că, după această etapă a alertelor cu bombă, atacurile ar putea viza sisteme industriale critice, semafoare sau contoare de electricitate. Această strategie de atacare a infrastructurii civile este o componentă centrală a războiului hibrid, utilizată pentru a pune presiune pe guvernele europene. Comisia Europeană a anunțat că tratează aceste amenințări cu o seriozitate maximă, având în vedere contextul de securitate regională.
Aceste episoade de agresiune hibridă se încadrează într-un context de securitate europeană tensionat, unde infrastructurile critice sunt supuse unor teste constante de reziliență. În timp ce guvernele europene își întăresc măsurile de protecție, utilizarea amenințărilor false servește la testarea capacităților de răspuns ale serviciilor de securitate și la monitorizarea vitezei de reacție a autorităților în fața panicii sociale.
