Bundestagul a adoptat vineri o reformă legislativă majoră care extinde considerabil libertatea de acțiune a Serviciului Federal de Informații (BND) și a Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV). Această schimbare transformă cele două instituții din entități de colectare a datelor în servicii de informații cu competențe operative active. Noua legislație permite intervenții directe pentru combaterea amenințărilor externe și interne, modificând radical modul în care Germania își gestionează securitatea națională.
Serviciul de informații externe, BND, primește acum capacitatea de a contracara activ atacurile cibernetice lansate de puteri străine. Aceasta include posibilitatea de a ataca digital sistemele tehnice ale adversarilor pentru a le scoate din funcțiune. În situații extreme, BND va putea distruge chiar armamentul adversarului dacă acesta reprezintă o amenințare pentru Germania. Cotidianul Süddeutsche Zeitung a descris aceste noi atribuții drept o „licență pentru sabotaj”.
Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, serviciul de informații interne, beneficiază de noi drepturi de intervenție în situații de amenințări deosebite. Instituția va putea pătrunde în locuințele persoanelor suspecte fără un mandat de percheziție emis de o instanță judecătorească. De asemenea, serviciul poate interveni asupra telefoanelor inteligente și computerelor suspecților, inclusiv prin manipularea dispozitivelor. Aceste măsuri vizează combaterea extremismului politic și religios, precum și a amenințărilor hibride.
Reforma a generat dezbinări politice semnificative în cadrul parlamentului german. Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, a numit modificările „reforma secolului”, argumentând că Germania este țintă a unor acțiuni menite să destabilizeze democrația. În schimb, partidele AfD și Die Linke au votat împotriva măsurii, acuzând guvernul că depășește limitele necesare. Aceste formații susțin că reforma încalcă principiul separării funcționale dintre serviciile de informații și poliție.
Expertul în drept constituțional Matthias Bäcker a avertizat asupra riscurilor aduse de aceste noi capacități operative. Acesta a subliniat că Oficiul Federal pentru Protecția Constituției primește competențe care nu ar fi fost niciodată acordate poliției, menționând că poliția nu pătrunde pur și simplu undeva ca să distrugă lucruri. De asemenea, organizația Reporteri fără Frontiere, prin directorul Christian Mihr, a exprimat îngrijorări privind protecția jurnaliștilor și a secretului profesional în contextul utilizării inteligenței artificiale.
Această reconfigurare a puterilor de securitate marchează o ruptură față de modelul istoric german de după perioada național-socialistă. În acea epocă, Poliția Secretă de Stat (Gestapo) a fost un instrument de terorură, ceea ce a impus ulterior separarea strictă între serviciile de informații și poliția de investigație (BKA). Noua reformă ridică semne de întrebare privind menținerea acestui echilibru instituțional și a limitelor dintre colectarea de informații și acțiunea penală.
