Suveranitatea datelor a devenit o temă centrală pentru companiile care adoptă tehnologii de cloud și inteligență artificială, depășind simpla preocupare pentru locația stocării acestora. În cadrul summitului ZF Digital '26, specialiștii au subliniat că organizațiile trebuie să monitorizeze nu doar unde se află informațiile, ci și cine are acces la ele și în ce condiții sunt utilizate. Această problemă devine critică pe măsură ce instrumentele AI sunt integrate în procesele de lucru cotidiene.
Ion Georgescu, Country Manager România & Moldova la Bitdefender, a explicat că datele reprezintă cel mai valoros activ al unei companii, iar discuția despre suveranitatea digitală trebuie corelată strict cu guvernanța datelor. Un aspect critic vizează modul în care furnizorii de tehnologie pot folosi informațiile furnizate de clienți pentru antrenarea propriilor modele de inteligență artificială. Companiile trebuie să aibă certitudine asupra proceselor de utilizare a datelor de către acești furnizori externi.
O altă problemă majoră este riscul de a pierde controlul asupra fluxurilor de lucru și a cunoștințelor acumulate atunci când se apelează la furnizori de tehnologie. Konstantinos Stavropoulos, Head of Product Management, AI & Data Analytics Solutions la AUSTRIACARD Holdings, a avertizat că organizațiile nu transferă către partenerii externi doar date brute, ci și elemente esențiale ale modului de operare. Suveranitatea nu trebuie confundată cu securitatea cibernetică sau cu confidențialitatea, deși aceste concepte sunt interconectate.
Utilizarea necontrolată a instrumentelor AI de către angajați reprezintă un punct de vulnerabilitate pentru integritatea informațiilor corporative. Andrei Negulescu, Chief Growth Officer la Matricia Solutions, a menționat că unele companii riscă să își piardă avantajul competitiv dacă implementează tehnologia greșit sau dacă pierd controlul asupra datelor transmise în sisteme externe. Soluția propusă este integrarea AI în procesele de lucru existente, asigurând astfel controlul asupra sarcinilor și a datelor prelucrate.
La nivel macro, dependența de modele de inteligență artificială dezvoltate în afara spațiului european poate afecta prosperitatea economică pe termen lung. Lucian Bondoc, Managing Partner al Bondoc & Asociații, a avertizat că România și Europa trebuie să aibă acces la tehnologii asupra cărora să păstreze un anumit control sau drept de proprietate. Lipsa unui acces propriu la modele AI capabile să genereze creștere poate crea dificultăți semnificative în contextul schimbărilor socioeconomice provocate de tehnologie.
În prezent, România se confruntă cu un deficit semnificativ de specialiști IT, fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de experți raportat la populație. Această lipsă de resurse umane calificate, combinată cu absența unui plan strategic la nivel de țară, poate încetini dezvoltarea unui ecosistem tehnologic robust și poate limita capacitatea de a gestiona suveranitatea digitală într-un mod eficient și competitiv.
