Companii europene care au fost preluate forțat de autoritățile rusești contribuie financiar la campania Totul pentru Victorie!, destinată aprovizionării trupelor rusești. Această inițiativă de strângere de fonduri pentru sprijinirea militarilor este activă încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, lansată în anul 2022. Situația evidențiază modul în care activele deținute anterior de investitori străini sunt direcționate către efortul de război al Moscovei.
Printre entitățile care au oferit contribuții financiare se numără filiala din Rusia a producătorului danez de materiale izolante Rockwool. Aceasta a donat suma de 600 de milioane de ruble, echivalentul a 6,6 milioane de euro. De asemenea, companii care aparțineau anterior producătorului olandez de vopsele și lacuri AkzoNobel și firmei italiene de echipamente electrice DKC Europe au contribuit împreună cu un total de 33,03 milioane de euro, conform informațiilor publicate de TVP World.
Suportul pentru armata rusă include și măsuri care nu implică doar transferuri de capital, ci și produse specifice. Producătorul de bere Baltika, care se afla anterior sub controlul gigantului danez Carlsberg, a fabricat o băutură energizantă. Această produs a fost distribuit gratuit exclusiv militarilor ruși de pe linia frontului din Ucraina. În acest context, un purtător de cuvânt al AkzoNobel a declarat pentru Bloomberg că firma a pierdut orice vizibilitate asupra activităților companiilor sale din Rusia.
Mecanismul prin care Moscova exercită controlul asupra companiilor din țările considerate „neprietenoase” a fost intensificat începând cu anul 2023. Această metodă permite preluarea controlului operațional fără ca investitorii străini să își piardă formal dreptul de proprietate. Kremlinul a accelerat aceste acțiuni în septembrie, vizând companii precum gigantul elvețian Nestlé sau compania japoneză Japan Tobacco. Vladimir Putin a justificat aceste măsuri ca fiind represalii pentru activele rusești înghețate în țările occidentale.
În contrast cu companiile europene și japoneze, marile companii americane au fost în mare parte ferite de astfel de preluări forțate. Această diferență de tratament apare în condițiile în care Moscova încearcă să apropie relațiile cu administrația președintelui Donald Trump. În timp ce entitățile din Europa și Japonia se confruntă cu pierderi de control asupra activelor, sectorul corporativ din SUA pare să mențină o poziție de menajere în fața presiunii politice rusești.
Aceste acțiuni de preluare forțată se încadrează într-un context de tensiuni geopolitice ridicate, în care Moscova solicită retragerea NATO la pozițiile din 1997. Rusia urmărește restabilirea unor sfere de influență în Europa, asemănătoare perioadei Războiului Rece. Această strategie de control asupra activelor străine este utilizată ca instrument de presiune politică și economică în cadrul conflictului continuu dintre Rusia și blocul occidental.
