România trebuie să treacă de la retorica privind statutul de hub energetic regional la implementarea unei strategii concrete care să utilizeze energia pentru a impulsiona economia națională. Obiectivul central este producerea de electricitate la prețuri cât mai mici, asigurând în același timp stabilitate atât pentru populație, cât și pentru sectorul industrial. Această abordare vizează transformarea resurselor disponibile în motor de creștere economică, evitând capcana de a rămâne doar un simplu punct de tranzit pentru energie.
Lucian Mircescu, manager Afaceri Instituționale la PPC România, subliniază că ideea de hub energetic poate fi limitată dacă aceasta presupune doar tranzitul energiei prin conducte sau rețele. În loc de acest model de simplă taxare a tranzitului, țara ar trebui să prioritizeze atragerea unor industrii care beneficiază de prețuri reduse. Astfel, se pot crea ecosisteme industriale complexe, care aduc prosperitate reală, în locul unui model bazat pe exportul de materie primă brută, care generează valoare scăzută.
Mixul energetic actual al României este diversificat, incluzând hidroenergie, nuclear, gaz, eolian, fotovoltaic și cărbune, oferind o fundație de securitate. Totuși, Lucian Mircescu avertizează că un mix divers nu garantează succesul fără o gestionare strategică și o sincronizare a sistemului. Un punct critic este gestionarea gazului natural din proiectul Neptun Deep, care poate fi utilizat fie pentru consum domestic, fie ca materie primă pentru industria chimică și de îngrășăminte, oferind o valoare adăugată mult mai mare.
Eficiența sistemului este influențată de fluctuațiile de producție, cum ar fi scăderea nivelului apei în Dunăre care a afectat grupurile de la Cernavodă. România produce energie ieftin în anumite intervale, de exemplu la prânz prin sursele fotovoltaice, dar importă energie scumpă seara, când consumul crește. Pentru a corecta aceste dezechilibre, este necesară digitalizarea rețelelor, utilizarea contoarelor inteligente și investirea masivă în tehnologii de stocare, precum bateriile, pentru a muta energia de la momentele de exces la cele de vârf.
Competitivitatea industrială depinde direct de stabilitatea și costul energiei, factori care influențează deciziile de investiții ale marilor companii. Lucian Mircescu menționează că energia ieftină nu este un simplu beneficiu, ci o condiție necesară pentru existența unor industrii moderne, precum centrele de date sau industria auto. Fără o strategie care să asigure prețuri competitive, riscul este ca producătorii să își mute activitățile în regiuni unde infrastructura și costurile energetice permit o operare economică sustenabilă.
Securitatea energetică a României este strâns legată de stabilitatea geopolitică regională și de capacitatea de a gestiona resursele interne. În contextul volatilității piețelor de combustibili, diversificarea surselor și modernizarea infrastructurii de distribuție rămân priorități esențiale. Tranziția către un sistem digitalizat și capabil să integreze prosumatorii este pasul necesar pentru a transforma vulnerabilitățile actuale în oportunități de dezvoltare economică pe termen lung.
