România poate trece de la o dependență critică de importurile de energie la statutul de exportator în termen de 6 până la 12 luni, conform expertizei oferite de consultantul în energie Corina Murafa. Această tranziție strategică ar implica implementarea unor soluții tehnice specifice pentru a stabiliza prețurile și a asigura autonomia energetică necesară în perioadele de consum ridicat.
O componentă centrală a acestei propuneri este retehnologizarea hidrocentralelor existente, o măsură considerată de Corina Murafa ca fiind cea mai rapidă și eficientă cale de a stabiliza consumul național. Prin modernizarea echipamentelor și integrarea sistemelor de stocare în baterii, România ar putea obține un plus de 800 de megawați. Această capacitate suplimentară ar putea acoperi nevoile interne de consum și ar reduce semnificativ costurile facturilor pentru cetățeni.
În prezent, situația energetică a țării este inversată față de obiectivele propuse, România fiind nevoită să importe energie, în special în intervalele de seară când prețurile la piață ating niveluri maxime. Dacă producția generată prin noile capacități nu este utilizată integral pentru consumul intern, surplusul poate fi exportat. Astfel, țara ar putea schimba radical rolul său în rețeaua regională, devenind un furnizor de energie.
Pe lângă hidrocentrale, consultantul menționează că există multiple soluții pentru creșterea rapidă a producției, precum instalarea de capacități eoliene, fotovoltaice, biomasă sau utilizarea energiei geotermale. Totuși, retehnologizarea echipamentelor vechi din portofoliul Hidroelectrica rămâne o măsură care nu este inclusă în strategiile oficiale guvernamentale actuale. Implementarea acestor tehnologii ar putea atenua presiunea pe prețuri observată în perioadele de vară și toamnă.
Eficiența acestor investiții este esențială pentru a evita volatilitatea prețurilor care a marcat sezonul precedent. Corina Murafa subliniază că un astfel de orizont de timp de 6-12 luni este realizabil pentru a preveni presiunea economică ce este anticipată și pentru perioada de iarnă. Stabilizarea sistemului prin stocare și modernizare este văzută ca un mecanism de protecție împotriva fluctuațiilor de preț de pe piața energiei.
Contextul securității energetice regionale este marcat de o cooperare intensă între state, precum se observă în relația dintre Azerbaidjan și Ucraina, care extind parteneriatele în domenii precum energia și apărarea. Pentru România, autonomia prin producție internă și optimizarea infrastructurii existente reprezintă un pilon de stabilitate în fața dinamicii geopolitice și a necesității de a reduce vulnerabilitățile economice prin exporturi.
