Securitatea energetică a României nu poate fi limitată la gestionarea stocurilor de gaze sau la capacitățile de producție, ci trebuie să se concentreze pe capacitatea de reacție în fața avariilor și a fenomenelor meteorologice extreme. Această perspectivă a fost expusă de Lucian Rusu, Senator, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, în cadrul conferinței Focus Energetic. Discuția a vizat pregătirea sistemului național pentru provocările iernii 2026–2027, subliniind importanța unui sistem care să reziste în condiții de multiple perturbări simultane.
Un punct critic identificat de Lucian Rusu este necesitatea testării sistemului prin simulări de crize complexe. Deși România organizează deja exerciții pentru restaurarea Sistemului Energetic Național după avarii, senatorul susține că sunt necesare scenarii care să combine gerul prelungit, debitele reduse ale Dunării și limitarea importurilor. O astfel de abordare ar permite identificarea vulnerabilităților și îmbunătățirea coordonării instituționale, trecând de la simpla repornire a sistemului la prevenirea activă a crizelor energetice.
O a doua direcție vizează utilizarea flexibilității consumului ca o resursă strategică pentru echilibrarea rețelei. Lucian Rusu a subliniat că marii consumatori industriali pot ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului în orele critice prin ajustarea voluntară a consumului. ANRE a aprobat deja un cadru de reglementare pentru remunerarea consumatorilor eligibili care reduc consumul de energie electrică, însă senatorul propune extinderea acestui mecanism pentru a face participarea marilor consumatori o opțiune reală și atractivă.
În ceea ce privește protecția socială, Lucian Rusu a argumentat că statul trebuie să intervină pentru a proteja consumatorii vulnerabili, dar sprijinul trebuie să fie țintit și limitat în timp. Subvențiile generalizate și de lungă durată pot genera costuri bugetare mari și pot descuraja eficiența energetică. Senatorul recomandă mecanisme care să ajute gospodăriile aflate în dificultate, fără a transforma ajutorul public într-o subvenționare permanentă a unui consum ineficient, conform recomandărilor OECD.
Pentru a monitoriza starea sistemului, Lucian Rusu a propus crearea unui tablou de bord al pregătirii energetice a României, care să fie actualizat periodic și accesibil publicului. Acest instrument ar trebui să centralizeze indicatori precum stocurile de gaze, disponibilitatea capacităților de producție, starea rețelelor și riscurile climatice. Transparența acestor date, respectând cerințele de protecție a datelor operaționale sensibile, ar putea consolida credibilitatea sistemului și ar ajuta la o mai bună înțelegere a responsabilităților instituționale.
Contextul securității energetice europene rămâne unul de monitorizare atentă, având în vedere că depozitele de gaze din Europa erau umplute în proporție de aproximativ 72% la începutul lunii octombrie, un nivel sub valorile istorice. Deși infrastructura europeană este considerată suficient de flexibilă pentru a acoperi cererea în scenariile analizate, pregătirea atentă rămâne esențială pentru a evita impactul perturbărilor de aprovizionare asupra stabilității regionale.
