România va continua să susțină rolul gazelor naturale în securitatea energetică a Europei, punând accent pe creșterea producției interne și dezvoltarea proiectelor offshore. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat acest lucru în cadrul Conferinței regionale anuale Eurogas. Acesta a subliniat importanța unui mix energetic în care gazele naturale, energia nucleară și regenerabilele să se completeze reciproc pentru a asigura o tranziție rezilientă.
Cristian Bușoi a rememorat dificultățile politice de la începutul deceniului, când atmosfera europeană era mult mai puțin favorabilă gazelor naturale. El a menționat că, în perioada 2020, era extrem de dificil să se obțină sprijin pentru acest combustibil în timpul tranziției. Totuși, după invazia Rusiei în Ucraina și criza prețurilor din 2022, Uniunea Europeană a redescoperit importanța unor surse de aprovizionare sigure și de încredere.
Secretarul de stat a pledat pentru o abordare mai pragmatică a legislației europene, vizând în special revizuirea Regulamentului privind metanul. Cristian Bușoi a avertizat că actuala propunere de a impune o pauză de trei ani pentru importuri nu este suficientă pentru a proteja aprovizionarea. De asemenea, a semnalat că anumite obligații ar genera costuri semnificative pentru România, fără a aduce beneficii proporționale în ceea ce privește competitivitatea.
Un alt punct critic vizează cadrul privind captarea și stocarea carbonului (CCS), unde România este puternic afectată de obligația de a stoca cantități disproporționate de emisii de CO2. Cristian Bușoi a susținut că investițiile în această tehnologie sunt imposibile dacă trebuie realizate exclusiv de către industrie. El a cerut stimulente clare și finanțare europeană, atât pentru investițiile inițiale, cât și pentru costurile de operare, pentru a crea un model de afaceri viabil.
În ceea ce privește securitatea aprovizionării, oficialul a avertizat asupra unei posibile „furtuni perfecte” cauzată de suprapunerea tensiunilor geopolitice. Situația din Orientul Mijlociu, perturbările din Strâmtoarea Hormuz și continuarea războiului dintre Rusia și Ucraina reprezintă riscuri majore pentru piața de energie. Deși eliminarea importurilor de gaze rusești este un proces necesar, acesta exercită o presiune constantă asupra prețurilor la nivel regional și internațional.
Proiectul offshore Neptun Deep reprezintă un pilon central în strategia de producție a României, fiind cel mai mare proiect de acest tip din Uniunea Europeană. Acest proiect implică investiții masive, în contextul în care sectorul gazelor naturale din țară rămâne esențial pentru stabilitatea economică. România rămâne angajată în obiectivele Pactului Verde pentru 2050, accelerând simultan investițiile în energie nucleară, regenerabile și capacități de stocare.
