Proiectul Neptun Deep, dezvoltat în parteneriat între OMV Petrom și Romgaz, marchează o schimbare strategică majoră pentru securitatea energetică a României. Cu o investiție totală de aproximativ 4 miliarde de euro, exploatarea acestui zăcământ estimat la 100 de miliarde de metri cubi va începe oficial în toamna anului 2027. Această mișare este menită să modifice poziția țării pe harta gazelor europene, oferind o alternativă la dependența de importuri.
În prezent, România produce anual între 7,5 și 8 miliarde de metri cubi de gaz, în timp ce consumul intern oscilează între 11 și 12 miliarde. Romgaz a încheiat anul 2025 cu o extracție de 4,95 miliarde de metri cubi, restul venind de la OMV Petrom și Black Sea Oil & Gas. Din cauza acestui deficit, importurile au crescut cu 75% în 2025 față de anul precedent, conform datelor Institutului Național de Statistică, menținând țara într-o stare de dependență.
La capacitatea de vârf, Neptun Deep va aduce o producție de 8 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă dublarea nivelului actual de extracție. Această creștere va permite României să treacă de la statutul de importator net la cel de exportator net pe parcursul unui an. Deși în perioadele de vârf iernii vor continua necesitatea importurilor pentru echilibrare, fluxul net de molecule va fi inversat, oferind un avantaj comercial semnificativ.
Pe plan regional, proiectul transformă România într-un furnizor credibil prin utilizarea coridorului BRUA și a interconectărilor cu Republica Moldova, Bulgaria și, potențial, Ucraina. Estimările plasează contribuția proiectului la PIB la aproximativ 42 de miliarde de euro, cu încă 20 de miliarde de euro direcționate către bugetul de stat. Infrastructura de transport, inclusiv conducta Tuzla-Podișor, va trebui să gestioneze acest nou volum de gaz injectat în sistemul național.
Totuși, proiectul nu garantează scăderea prețurilor pentru consumatori, deoarece OMV Petrom și Romgaz vor vinde gazul la prețul pieței europene. De asemenea, prezența acestui gaz poate crea riscul amânării investițiilor în energie regenerabilă sau nucleară, deși calendarul european de tranziție rămâne fix. Producția offshore nu elimină vulnerabilitatea în perioadele de consum extrem, deoarece sistemul va continua să necesite importuri marginale pentru a asigura stabilitatea.
Contextul energetic regional este marcat de o căutare intensă a alternativelor la aprovizionarea din est, după evenimentele din 2022. În acest peisaj, capacitatea de export a României devine un instrument de influență în arhitectura de securitate a Europei de Est. Succesul strategic va depinde de modul în care sunt gestionate veniturile bugetare și de echilibrarea acestor resurse cu investițiile în tehnologii alternative de energie.
