Un nou sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții relevă faptul că tranziția energetică în Uniunea Europeană este influențată direct de stabilitatea economică a cetățenilor. În România, 8 din 10 respondenți consideră că o evoluție prea lentă a procesului de tranziție ar putea duce la creșterea prețurilor la energie și la un cost al vieții mai ridicat pe termen lung. Această percepție asupra riscurilor economice este în linie cu tendințele observate la nivel european, însă impactul asupra populației românești pare să fie mai pronunțat.
Prioritățile cetățenilor români s-au mutat semnificativ față de situația de acum patru ani, punând accentul pe aspecte financiare. În prezent, 79% dintre români se așteaptă ca tranziția energetică să aducă prețuri mai stabile sau chiar mai scăzute, în timp ce 75% vizează o dependență redusă de importurile de petrol și gaze. Această schimbare de paradigmă este vizibilă și în alte state membre, însă în România stabilitatea prețurilor ocupă primul loc în lista beneficiilor așteptate, depășind importanța acordată schimbărilor climatice.
Presiunea financiară cauzată de creșterea costurilor la energie a afectat sever puterea de cumpărare a populației din România. Aproximativ 80% dintre români au raportat o scădere semnificativă a puterii de cumpărare în ultimele 12 luni, o cifră mult mai mare decât media de 60% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Din acest motiv, 55% dintre respondenți au fost nevoiți să își reducă cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, iar 27% au ales să scadă temperatura de încălzire a locuințelor proprii.
Modificările de comportament au fost observate și în modul în care cetățenii gestionează mobilitatea și stilul de viață. Șapte din zece români au modificat modul de utilizare a mașinii, iar 32% au renunțat la deplasările cu autoturismul personal în favoarea transportului în comun sau a mersului cu bicicleta. De asemenea, 47% dintre participanți au menționat că au renunțat la vacanțe sau la vizitele la familie și prieteni pentru a compensa costurile crescute, în timp ce 27% au raportat că s-au îndatorat sau au amânat plata facturilor.
În ceea ce privește direcția tehnologică, majoritatea românilor susțin dezvoltarea unei industrii europene competitive, chiar dacă acest proces ar dura mai mult. Aproximativ 79% dintre respondenți doresc ca energia cu emisii scăzute de carbon să fie o prioritate, punând accent pe energia solară (46%) și cea eoliană (26%). De asemenea, 54% dintre români preferă ca statele membre să își pună la comun resursele pentru a finanța investițiile necesare în infrastructura energetică nouă.
Sondajul, realizat de Ipsos BVA pe un eșantion de 23.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale UE, subliniază vulnerabilitatea economică a cetățenilor în fața volatilității pieței de energie. Această realitate pune sub semnul întrebării capacitatea de adoptare rapidă a unor măsuri de mediu dacă acestea nu sunt însoțite de mecanisme de protecție a puterii de cumpărare. Securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor rămân, astfel, piloni critici pentru succesul politicii energetice europene.
