Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia și Polonia au solicitat Comisiei Europene o abordare mai flexibilă în aplicarea pieței carbonului, argumentând că prețurile ridicate pentru decarbonizare pun în pericol competitivitatea industriei din Uniunea Europeană. Cele cinci state membre avertizează că nivelul actual al costurilor ar putea forța companiile să își mute unitățile de producție în afara spațiului european. Această solicitare a fost lansată în cadrul reuniunii miniștrilor industriei din UE de la Bruxelles, unde s-a discutat despre revizuirea Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Guvernele implicate subliniază că sectoarele critice, precum industria chimică, cimentul și oțelul, suportă costuri masive pentru reducerea emisiilor, în timp ce competitorii din afara Uniunii Europene nu sunt supuși unor prețuri similare pentru carbon. În acest context, ministrul austriac al Industriei și Energiei, Wolfgang Hattmannsdorfer, a propus implementarea unui mecanism de sprijin specific pentru exportatori. Scopul este de a asigura capacitatea companiilor europene de a concura pe piețele externe, în ciuda presiunilor economice și a costurilor de conformare.
Statele membre consideră că accelerarea investițiilor majore în decarbonizare trebuie condiționată de existența unor elemente de infrastructură esențiale. Acestea includ accesul la energie electrică la prețuri competitive, capacitatea rețelelor, aprovizionarea cu hidrogen și infrastructura necesară pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon captat. Conform documentelor consultate, eliminarea prematură a protecției împotriva relocării emisiilor de carbon ar putea duce la migrarea producției către alte regiuni, în loc de investiții în fabrici europene mai puțin poluante.
Presiunea asupra sectorului industrial este amplificată de prețurile ridicate ale energiei, de tarifele comerciale aplicate de SUA și de concurența din partea Chinei. Alex Eggert, șeful Eurofer, a declarat că tranziția către neutralitatea climatică trebuie realizată prin menținerea producției în Europa, solicitând un sistem ETS care să recompenseze companiile pionier, dar să sprijine întreaga industrie. Organizația susține că retragerea prea rapidă a protecției riscă să submineze investițiile necesare pentru procesele de electrificare și utilizarea tehnologiilor CCS/CCU.
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) funcționează prin obligarea companiilor cu emisii ridicate de a achiziționa certificate pentru poluarea produsă, costurile crescând proporțional cu volumul emisiilor. Deși Comisia Europeană menționează că ETS a contribuit la reducerea emisiilor cu peste 50% în sectoarele vizate începând cu anul 2005, generând venituri de peste 270 de miliarde de euro, revizuirea acestui mecanism rămâne un subiect de dispută intensă între Bruxelles și statele membre.
Mecanismul ETS reprezintă pilonul central al politicii climatice europene, utilizând prețul carbonului ca instrument de descurajare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin colectarea acestor taxe, Uniunea Europeană urmărește finanțarea tranziției energetice, însă echilibrul dintre obiectivele de mediu și supraviețuirea industrială rămâne o provocare strategică majoră pentru stabilitatea economică a continentului.
