Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi, 5 noiembrie, acuzațiile privind implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din mai multe țări europene. Peskov a declarat că aceste afirmații sunt absurde și nu se bazează pe niciun raționament sau dovadă concretă. El a susținut că astfel de acuzații nefondate devin o tendință constantă în țările europene, conform agenției de presă de stat TASS.
Incidentul a afectat sistemele de răcire ale magazinelor din cel puțin nouă state membre ale Uniunii Europene, care au încetat să funcționeze luni. Printre țările vizate se numără România, Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia și Finlanda, conform informațiilor furnizate de presele locale și de purtătorii de cuvânt ai lanțurilor comerciale. Această serie de incidente pare a fi o repetare a atacurilor care au lovit magazine din Franța în perioada 11 și 12 octombrie.
În ceea ce privește identificarea autorilor, un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică a menționat că nu se știe cine se află în spatele atacului. Expertiza tehnică sugerează însă o direcție specifică, în ciuda dificultăților de trasabilitate. Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis, a declarat că există o convingere puternică faptul că această activitate ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus.
Analistii au luat în considerare mai mulți actori în contextul acestor atacuri, menționând Rusia, Iran, China și Coreea de Nord ca fiind țări care vizează frecvent Europa prin operațiuni cibernetice susținute de stat. Totuși, experții subliniază că tiparul și țintele utilizate în acest caz specific tind să excludă celelalte trei state menționate. Această distincție este crucială pentru înțelegerea modului în care sunt selectate infrastructurile critice pentru a fi perturbate prin metode digitale.
Rusia a intensificat în ultimele luni campania de război hibrid, o strategie care combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică. Această abordare este concepută pentru a evita depășirea pragului unui atac militar deschis, dar rămâne extrem de periculoasă. Capitalele UE lucrează în acest moment la planuri de răspuns pentru a gestiona eventualele atacuri hibride majore, care ar putea avea consecințe fatale asupra cetățenilor europeni.
Aceste evenimente se încadrează într-un climat de securitate regională tensionat, marcat de utilizarea tehnologiei pentru destabilizarea infrastructurii civile. În contextul conflictelor actuale, atacurile cibernetice asupra serviciilor esențiale sunt utilizate ca instrumente de presiune politică și socială. Monitorizarea acestor acțiuni este esențială pentru decidenții europeni care încearcă să protejeze stabilitatea economică și siguranța populației în fața amenințărilor asimetrice.
