O serie de amenințări false cu bombă a provocat paralizia traficului aerian în diverse puncte cheie ale Europei, vizând aeroporturi din Roma, Birmingham și Sofia. Mesajele de panică au fost semnate de presupuși combatanți ai mișcării radicale ruse Statul Masculin, o organizație interzisă în Rusia încă din anul 2021 pentru extremism. Evenimentele au generat o reacție imediată a liderilor europeni, care interpretează aceste incidente ca parte a unei strategii de destabilizare a continentului.
Vladislav Pozdniakov, fondatorul Statului Masculin, a respins orice legătură între grupul său și valul de alerte care afectează infrastructura europeană. Întrebat de jurnaliști, acesta a declarat pe rețeaua Telegram că organizația sa nu mai există și că atacatorii folosesc identitatea mișcării pentru propriile interese. Pozdniakov a susținut că actele de agresiune sunt orchestrate sub un steag fals, fără a exprima o preocupare directă pentru securitatea sau economia Europei.
Din partea Moscovei, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a catalogat acuzațiile la adresa Rusiei drept „complet absurde”. Acesta a susținut că acuzațiile privind implicarea Kremlinului au devenit o „tendință persistentă” și nefondată în cancelariile occidentale. În paralel, infrastructura civilă a fost supusă unor atacuri cibernetice, vizând sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri europene și bazele de date ale băncilor de sânge din Franța, extinzând zona de instabilitate.
Ministrul spaniol de Externe a avertizat că aceste acțiuni coordonate reprezintă o tentativă de agresiune hibridă și un război psihologic orchestrat de forțe autocratice. Deși nu a nominalizat nicio țară specifică, oficialul a subliniat că astfel de atacuri vizează democrația și valorile europene. Aceste acțiuni sunt văzute ca o încercare de a impune „legea celui mai puternic” asupra unui proiect bazat pe toleranță și justiție socială.
Premierul italian Giorgia Meloni a cerut majorarea fondurilor alocate pentru apărare și securitate la nivel european pentru a proteja viața cetățenilor. Deși anchetele nu au dovedit încă o legătură tehnică directă între atacurile cibernetice din Franța și alertele de la aeroporturi, Giorgia Meloni a susținut că scopul este evident. Ea a precizat că protecția infrastructurilor civile trebuie să devină o prioritate în contextul actual de vulnerabilitate.
Aceste incidente de agresiune hibridă se încadrează într-un context de securitate europeană tot mai fragil, unde infrastructura critică este vizată prin metode non-militare. Atacurile cibernetice asupra unor servicii esențiale, precum sănătatea sau aprovizionarea, sunt utilizate pentru a crea panică socială. Această strategie de război psihologic urmărește subminarea încrederii cetățenilor în capacitatea statelor de a asigura siguranța cotidiană și funcționarea sistemelor de bază.
