Situația energetică din Uniunea Europeană devine tot mai critică, afectând milioane de cetățeni care nu își pot asigura încălzirea corespunzătoare a locuințelor. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a avertizat că numărul persoanelor vulnerabile la prețurile energiei ar putea crește semnificativ. Această instabilitate este alimentată de rezervele de gaze mai mici comparativ cu anii precedenți și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, cauzate de conflictul din Iran.
La data de 20 octombrie, nivelul de umplere a depozitelor de gaze din Uniunea Europeană era de doar 74%, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011. Deși Bruxellesul susține că nu există un pericol imediat de întrerupere a aprovizionării, o iarnă geroasă ar putea pune o presiune suplimentară asupra acestor rezerve limitate. Instabilitatea geopolitică a dus la creșterea prețului petrolului Brent la aproximativ 110 dolari pe baril.
Pe lângă petrol, prețul gazelor naturale a înregistrat o creștere de 140% de la începutul conflictului, depășind pragul de 100 de euro pe megawatt-oră pentru prima dată din 2022. Această evoluție a prețurilor se poate transmite direct către facturile de electricitate, deoarece centralele pe gaze continuă să influențeze prețul energiei în numeroase state europene. În acest context, la reuniunea din Luxemburg de la 29 octombrie, miniștrii au analizat diverse soluții de mitigare.
Printre propunerile discutate se numără reducerea voluntară a consumului de gaze și relaxarea țintei de umplere a depozitelor de la 90% la 80%, pentru a limita achizițiile masive de preț ridicat. De asemenea, s-au analizat posibilitățile de import suplimentar de gaze naturale lichefiate, achizițiile comune între statele membre și instalarea contoarelor inteligente în jumătate din gospodăriile europene până în 2030. Totuși, nicio măsură nu a primit un acord care să stabilească obligații concrete.
Statele membre manifestă opinii divergente în privința taxării energiei și a mecanismelor de achiziții comune, iar un compromis privind tarifele de rețea nu este anticipat înainte de decembrie. Discuțiile privind măsuri comune de reducere a costurilor vor continua în aceeași lună. Pentru gospodăriile vulnerabile, eventualele ajutoare financiare vor depinde în final de deciziile guvernelor naționale și de fondurile specifice disponibile la nivel local.
Problema este extrem de vizibilă și în România, unde indicatorul privind incapacitatea de a menține locuințele calde a crescut. Conform datelor Eurostat, 11,9% dintre români nu își permiteau încălzirea locuințelor în 2025, față de 10,8% în anul precedent. România a înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator dintre toate statele Uniunii Europene, în timp ce media europeană a scăzut la 8,8%.
