Guvernul Ungariei va proceda miercuri la publicarea online a numelor a peste 50.000 de informatori care au aparținut serviciilor secrete asociate poliției politice din perioada dictaturii comuniste (1945-1989). Această decizie vine într-un moment de intensă dezbatere politică, după ce fostul premier Viktor Orban a declarat că serviciile de securitate au încercat să îl recruteze în timpul stagiului său militar. Documentele vor include numele agenților, activitatea acestora și identitatea persoanelor care au acționat ca recrutori.
Viktor Orban a utilizat platforma Facebook pentru a publica documente ale serviciilor secrete care datează din anul 1982 și de la sfârșitul anilor '80. Fostul premier susține că, după ce a refuzat recrutarea, el, soția sa și colegii opozanți au fost supuși unei supravegheri constante. Orban a afirmat că informatori au fost plasați pe urmele lor și că microfoane au fost instalate în locuințe, la locurile de muncă sau chiar în dormitoare, pentru a monitoriza activitatea acestora.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a avertizat că publicarea acestor documente va cauza suferință multor familii. Arhiva Istorică a Securității Statului a semnalat că procesul de publicare este complex, deoarece registrul include și tentative de recrutare care au eșuat. De asemenea, experții subliniază că prezența pe listă nu confirmă neapărat statutul de agent, deoarece unele persoane au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări la adresa lor sau a rudelor.
În cadrul acestor arhive se regăsesc cazuri în care colaboratorii au mimat activitatea sau au redactat rapoarte false pentru a evita consecințele. Serviciile de securitate internă de la regimul comunist dispuneau de o rețea vastă, estimată de experți la circa 150.000 de agenți, colaboratori și informatori. Aceștia își monitorizau frecvent familiile, colegii sau prietenii, trimițând rapoarte detaliate către serviciile secrete. O parte semnificativă din aceste materiale a fost distrusă la sfârșitul anilor '90 sau imediat după căderea comunismului.
Spre deosebire de alte state europene, precum Polonia sau Republica Cehă, Ungaria nu a dezvăluit oficial numele colaboratorilor poliției secrete din perioada comunistă până în acest moment. Deși cetățenii au avut posibilitatea de a consulta propriile dosare, accesul la informații despre alte persoane, inclusiv despre foștii informatori, a fost restricționat. Planul de publicare continuă, urmând ca în februarie 2027 să fie lansate noi documente care să detaliază întreaga traiectorie a persoanelor implicate în acest sistem.
Publicarea acestor liste de informatori reprezintă un pas spre transparența istorică în ceea ce privește mecanismele de control social utilizate de regimurile totalitare. În perioada dictaturii, rețelele de spionaj intern au fost instrumente esențiale pentru menținerea puterii prin monitorizarea constantă a populației. Această procedură de declasificare a documentelor de securitate urmărește să ofere o imagine clară asupra modului în care serviciile secrete au funcționat în trecut.
