Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, va publica miercuri o listă care conține numele a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai serviciilor secrete. Acești indivizi făceau parte din structurile poliției politice care au funcționat în timpul dictaturii comuniste, perioadă cuprinsă între anii 1945 și 1989. Autoritățile au avertizat că această masă de date va avea un impact social major, deoarece mulți cetățeni își vor identifica rudele sau colegii de serviciu în aceste documente oficiale.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a subliniat natura sensibilă a procesului, afirmând că după publicarea documentelor serviciilor secrete, multe familii vor fi întristate. Datele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist, care, conform experților, gestionau o rețea vastă de aproximativ 150.000 de colaboratori. Majoritatea acestor persoane își spionau propriile familii, prietenii sau colegii, redactând rapoarte detaliate care erau trimise serviciilor secrete pentru monitorizarea populației.
Experții subliniază însă că prezența unui nume pe această listă nu confirmă automat statutul de agent activ. Registrul include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări la adresa lor sau a membrilor familiei. Există, de asemenea, situații în care colaboratorii au mimat activitatea sau au redactat rapoarte false, în timp ce alți cetățeni au refuzat categoric orice formă de implicare în rețeaua de informatori.
Documentele care vor fi accesibile online miercuri vor detalia nu doar numele agenților și activitatea acestora, ci și identitatea recrutorilor. Procesul de dezvăluire va continua ulterior, deoarece în februarie 2027 urmează să fie publicate noi documente care vor expune întreaga traiectorie a persoanelor implicate. Această mișcare este considerată istorică, deoarece Ungaria nu a dezvăluit niciodată oficial numele colaboratorilor poliției secrete, spre deosebire de alte țări precum Polonia sau Republica Cehă.
Fostul premier Viktor Orban a comentat evenimentul, afirmând că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze în timpul stagiului său militar, dar tentativa a eșuat. Orban a publicat pe Facebook documente din 1982 și de la sfârșitul anilor ’80, susținând că el, soția sa și colegii opozanți au fost plasați sub supraveghere constantă. El a menționat că informatori au fost instalați pe urmele lor și că microfoane au fost ascunse în locuințe, locuri de muncă sau chiar în dormitoare.
Această decizie de transparență vine după decenii de limitări ale accesului la informații, deoarece, deși cetățenții își puteau consulta propriile dosare, accesul la materiale despre alte persoane, inclusiv despre foștii informatori, a fost restricționat. Gestionarea acestor arhive a fost dificilată de faptul că o mare parte din documente au fost distruse în perioada de după căderea comunismului sau în timpul anilor ’90, limitând astfel complet inventarul istoric al rețelelor de spionaj intern.
