Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că va face publică, miercuri, 4 noiembrie 2026, o listă cuprinzând 50.000 de agenți și informatori ai Securității comuniste. Această rețea de spionaj și-a desfășurat activitatea pe parcursul perioadei 1945-1989, iar publicarea documentelor din arhivele serviciilor de securitate internă promite să aibă un impact social major. Autoritățile de la Budapesta avertizează că mulți cetățeni își vor regăsi rudele sau colegii de serviciu în aceste liste oficiale.
Ministrul Balint Ruff, desemnat să coordoneze Cancelaria premierului Peter Magyar, a subliniat natura sensibilă a acestui proces de desecretizare. El a declarat că multe familii vor fi întristate după ce documentele serviciilor secrete vor fi puse la vedere. Deși lista vizată conține 50.000 de nume, experții estimează că întreaga rețea a Securității din Ungaria comunistă era mult mai vastă, având peste 150.000 de agenți, colaboratori și informatori care raportau activități speciale.
În contextul acestei publicări, au apărut speculații privind posibla colaborare a lui Viktor Orban cu serviciile de securitate. Jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi a menționat că fostul premier comunist, Miklós Németh, ar fi descoperit în anul 1990 trei rapoarte de informații semnate de Viktor Orban. Totuși, arhivele oficiale nu îl menționează pe Viktor Orban drept colaborator al Securității, iar istoricul Krisztián Ungváry a precizat că orice acuzație trebuie susținută de dovezi concrete.
Viktor Orban a reacționat public prin intermediul rețelei sociale Facebook, respingând orice implicare în rețeaua de informatori. El susține că, în timpul serviciului militar, a refuzat o tentativă de recrutare, fapt ce a dus la supravegherea constantă a familiei și a colegilor săi din opoziție. Orban a afirmat că serviciile secrete au folosit diverse metode împotriva sa, inclusiv instalarea de dispozitive de ascultare în locuință și la locul de muncă, încă de la începutul anilor ’80.
Istoricul Krisztián Ungváry, membru al unei comisii de analiză a documentelor, a oferit detalii suplimentare despre încercările de recrutare. Acesta a menționat că Securitatea a încercat să îl recruteze pe Viktor Orban în anul 1988 sub numele de „Kurázsi” (Curaj), însă această tentativă a eșuat. Deși nu există dovezi că acesta ar fi îndeplinit sarcini de informații înainte de eliberare, istoricul a subliniat importanța respectării prezumției de nevinovăție în procesul de analiză a acestor arhive de stat.
Procesul de desecretizare a arhivelor de securitate în Ungaria se înscrie într-un context de gestionare a trecutului regimurilor totalitare, unde identificarea colaboratorilor rămâne un subiect de tensiune politică. Aceste măsuri de transparență vizează clarificarea rolului jucat de cetățenii sub regimul comunist, însă oficialii de la Budapesta notează că lista poate include și nume ale unor persoane care au fost supuse șantajului sau constrânserii pentru a colabora cu autoritățile.
