Administrația condusă de Donald Trump negociază o schemă strategică pentru reluarea tranzitului de gaze rusești către Europa prin Ucraina. Planul vizează stabilirea unui armistițiu energetic între Moscova și Kiev, condiționat de încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii critice. Propunerea, dezvăluită de The Wall Street Journal, presupune utilizarea unor intermediari americani în procesul de comercializare, o mișcare ce ar putea genera profituri semnificative pentru investitorii din Statele Unite ale Americii.
Inițiativa a fost prezentată în septembrie de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, în urma deplasărilor acestora la Moscova și Kiev. Washingtonul propune ca veniturile Rusiei din vânzarea gazelor să fie depuse într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță, pentru a preveni utilizarea imediată a fondurilor de către Kremlin în operațiunile militare. În același timp, Ucraina ar putea beneficia din nou de încasarea taxelor de tranzit, într-un moment în care economia sa este afectată de război.
Propunerea se lovește de rezistența Uniunii Europene, care a decis eliminarea definitivă a importurilor de gaze din Rusia. Conform reglementărilor adoptate, interdicția pentru gazul natural lichefiat va intra în vigoare la începutul anului 2027, iar importurile prin conducte vor fi eliminate până în noiembrie 2027. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a susținut că această interdicție trebuie să rămână permanentă, indiferent de eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, considerând dependența de Moscova incompatibilă cu securitatea europeană.
Washingtonul mizează pe faptul că presiunile economice și creșterea costurilor energiei ar putea determina guvernele europene să își revizuiască poziția. Planul american include și analiza posibilității redeschiderii, pe termen lung, a infrastructurii Nord Stream, deși conductele au fost grav avariate în septembrie 2022. În prezent, rețeaua de conducte care traversează Ucraina este considerată o variantă de reluare mai rapidă a fluxurilor, comparativ cu proiectele din Marea Baltică, dacă părțile ajung la un consens.
Contextul geopolitic este complicat de conflictul din Iran, care a perturbat livrările de energie din Golful Persic și a contribuit la creșterea prețurilor. Europa a suportat costuri suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro din cauza acestui conflict. În prezent, depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 75%, un nivel inferior mediei sezoniere din ultimii nouă ani, ceea ce amplifică vulnerabilitatea energetică a continentului.
Pentru România, un eventual acord ar putea avea efecte indirecte asupra pieței, prin modificarea prețurilor de referință pe plan european. Deși autoritățile române au precizat că sistarea tranzitului prin Ucraina, survenită la 1 ianuarie 2025, nu afectează securitatea națională, revenirea gazelor rusești ar putea schimba condițiile comerciale pentru producătorii locali. Această evoluție apare într-un moment în care România își pregătește creșterea producției prin proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.
