Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a exprimat un scepticism profund față de posibilitatea unui acord de pace în războiul din Ucraina, care durează de aproape cinci ani. După o discuție directă cu Vladimir Putin, liderul norvegian a avertizat că președintele rus s-ar putea să nu își dorească, de fapt, o încheiere a conflictului. Această poziție vine după o inițiativă diplomatică surprinzătoare, desfășurată la sfârșitul lunii octombrie 2026.
În cadrul unei discuții de 90 de minute desfășurate pe 27 octombrie 2026, Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au contactat direct Kremlinul pentru a comunica cu Vladimir Putin. Deși această mișcare a generat critici din partea unor lideri din Danemarca sau Letonia, premierul norvegian a susținut că Europa nu poate rămâne pasivă. El a argumentat că singura voce care ajunge regulat la Moscova este cea din Washington, subliniind necesitatea unor voci europene.
Negocierile planificate pentru perioada 10–11 noiembrie 2026, la Abu Dhabi, sunt privite de Jonas Gahr Støre ca o etapă intermediară, nu ca un rezultat final. Discuțiile ar putea aborda subiecte precum încetarea focului în Marea Neagră pentru transportul grânelor, un armistițiu pentru infrastructura energetică sau schimburi de prizonieri. Totuși, liderul norvegian a insistat că aceste procese nu trebuie să pună în pericol securitatea europeană sau stabilitatea regiunii.
În ceea ce privește starea de spirit a liderului rus, Jonas Gahr Støre a descris interacțiunea ca fiind profesională și rațională, menționând că ambele părți s-au menținut la declarații și principii clare. Deși acceptarea de a sta la masa negocierilor este un semnal de disponibilitate, premierul a remarcat că, dacă Vladimir Putin ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început. El a subliniat că argumentele președintelui rus au fost extrem de clare în timpul dialogului.
Europa caută acum o strategie de reprezentare unitară, în timp ce liderii se reúnesc la Dublin pentru a discuta obiectivele comune. Jonas Gahr Støre a sugerat că Germania, Franța și Marea Britanie ar putea juca un rol central în transmiterea mesajelor către liderii mondiali. În același timp, el a respins ideea ca arhitectura de securitate europeană sau rolul NATO să fie negociate în contextul războiului, considerând că aceste teme trebuie abordate doar după încheierea conflictului.
Contextul actual este marcat de propuneri ale administrației Trump de a revizui securitatea europeană, sugerând că Ucraina ar putea avea o formă diferită după război. În paralel, Kremlinul a indicat faptul că negocierile de la Abu Dhabi ar putea avea loc într-un format trilateral, fără prezența oficialilor europeni, ceea ce contrazice dorința liderilor din Europa de a menține un dialog activ și coordonat.
