Autoritățile franceze analizează o serie de scenarii de criză în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, incluzând riscul unor revolte violente sau al unei insurecții armate. Informațiile, publicate de The Telegraph, provin dintr-o investigație detaliată care expune măsurile de securitate luate în calcul de serviciile de informații și de autoritățile statului francez. Planurile de protecție vizează menținerea ordinii publice în cazul în care procesul electoral ar declanșa instabilitate majoră în țară.
O parte din măsurile de urgență vizează protecția directă a președintelui Emmanuel Macron, inclusiv amenajarea unui buncăr în apropiere de Paris pentru evacuarea acestuia. Această decizie ar putea fi luată în cazul în care manifestanții ar reuși să ia cu asalt Palatul Élysée. Planurile de evacuare au fost influențate direct de experiența violențelor din timpul protestelor „vestelor galbene” din 2018, când Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși în Le Puy-en-Velay.
Investigația, prezentată în volumul „La Nouvelle Armée des ombres”, descrie riscuri politice specifice în funcție de rezultatul votului. O victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea genera un „al treilea tur” electoral desfășurat în stradă, cu participarea activiștilor de stânga radicală și a tinerilor din suburbii. În schimb, o victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul Franța Nesupusă, ar putea duce la o „rezistență pasivă” a polițiștilor, care ar putea refuza să execute ordinele noii conduceri.
Securitatea națională include și simulări de atacuri cibernetice și ingerință electorală, DGSE fiind implicată în testarea acestor riscuri. Polițiștii din Paris au participat la exerciții de lucru fără telefoanele criptate, pentru a se pregăti de o eventuală paralizie a sistemelor de comunicații. În paralel, Patrice Faure, șeful poliției din Paris, ar fi organizat reuniuni pentru pregătirea unui scenariu de insurecție, în timp ce forțele speciale analizează posibilitatea mobilizării militarilor pentru apărarea Parlamentului.
Serviciile secrete franceze explorează și reactivarea unor rețele clandestine de rezistență, inspirate din structurile utilizate în timpul Războiului Rece. Acestea ar putea fi utilizate dacă instituțiile statului nu mai pot funcționa eficient în urma unei crize majore. Totuși, un fost comandant al forțelor speciale a avertizat că utilizarea armatei împotriva protestatarilor ar putea deveni o practică obișnuită, ceea ce ar reprezenta un pericol direct pentru democrația franceză.
Instabilitatea socială din Franța este alimentată de factori precum creșterea prețurilor la carburanți și tensiunile acumulate în perioada protestelor „vestelor galbene”. În trecut, magnitudinea manifestațiilor a depășit estimările oficiale, un exemplu fiind protestele din 17 octombrie, unde peste 500.000 de persoane au participat, deși serviciile de informații anticipau doar 150.000 de manifestanți.
